Pe 24 aprilie 2025, Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a înaintat o plângere către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, solicitând investigarea modului în care au fost utilizate anumite fonduri de campanie ale lui Nicușor Dan. Informația a devenit publică la începutul lunii iunie 2026, odată cu publicarea motivării unei hotărâri judecătorești a Curții de Apel București. Datele arată că, pe 7 martie 2025, în ziua depunerii candidaturii la alegerile prezidențiale, actualul șef al statului a transferat aproximativ 28.000 de euro către sora sa, Claudia Dan, sumă provenită parțial din contul în care se colectau donații electorale.
Dosarul penal a pornit ca o ramificație a verificărilor standard efectuate de AEP după alegerile prezidențiale din 2025. Conform datelor oficiale, Nicușor Dan a cheltuit aproximativ 60 de milioane de lei în campania electorală. La finalizarea controlului, instituția a refuzat rambursarea sumei de 930.000 de lei, invocând nerespectarea legislației privind finanțarea partidelor și a campaniilor.
Nicușor Dan a atacat decizia de nerambursare în contencios administrativ, la Curtea de Apel București. Pe 5 mai 2026, instanța i-a dat câștig de cauză, anulând decizia AEP și obligând statul să îi deconteze suma integrală. Documentul de motivare a sentinței, publicat pe portalul Rejust.ro, detaliază argumentele AEP și descoperirile inspectorilor financiari.
Tranzacția bancară reclamată de inspectori
Inspectorii Autorității Electorale Permanente au analizat un cont personal deschis de Nicușor Dan la Banca Comercială Română (BCR), utilizat în perioada de precampanie pentru strângerea de donații online.
Verificarea a vizat strict perioada cuprinsă între 28 ianuarie 2025 (data publicării calendarului electoral) și 7 martie 2025. Datele extrase de AEP din rulajul bancar indică următoarele:
-
La data de 30 ianuarie 2025, soldul contului era de doar 1.300 de lei (260 de euro).
-
Până pe 7 martie 2025, contul a fost alimentat cu 30.000 de lei (venituri proprii) și aproximativ 1,6 milioane de lei (reprezentând donații electorale colectate prin platformele Stripe și Orgo Informatics).
-
Pe 7 martie 2025, titularul contului a virat suma de 144.075 lei (circa 28.000 de euro) către sora sa.
Coroborând aceste date cu declarațiile de avere ale candidatului, inspectorii au remarcat un împrumut de 25.000 de euro contractat de la sora sa în 2022, cu scadență în 2025. Concluzia raportului AEP a fost că viramentul din martie a reprezentat rambursarea acelei datorii. Având în vedere soldul inițial al contului, AEP a calculat că cel puțin 22.000 de euro din suma transferată au provenit din donațiile electorale, motiv pentru care a sesizat Parchetul General.
Explicația oficială: un al doilea împrumut intrafamilial
Solicitat să clarifice natura transferului bancar, președintele Nicușor Dan a respins concluziile AEP. Poziția oficială, transmisă prin intermediul consilierilor săi, arată că suma virată nu are legătură cu datoria declarată în 2022, ci reprezintă stingerea unui împrumut mult mai recent, luat exclusiv pentru activități de precampanie.
Cronologia prezentată de șeful statului este următoarea:
-
Împrumutul din 2022, în valoare de 25.000 de euro, nu a fost rambursat până în prezent.
-
În luna ianuarie 2025, a contractat un nou împrumut de la sora sa, în valoare totală de 144.075 lei, pentru „acoperirea unor cheltuieli urgente de precampanie”.
-
Banii au intrat în cont prin două transferuri: 124.075 lei pe 20 ianuarie și 20.000 lei pe 23 ianuarie.
-
Viramentul efectuat pe 7 martie 2025 a reprezentat returnarea exactă a acestei sume (144.075 lei).
Această cronologie evidențiază o sincopă în metodologia de control a AEP. Deoarece inspectorii au extras extrasele de cont începând cu 28 ianuarie 2025 (data calendarului electoral), aceștia nu au vizualizat încasările din 20 și 23 ianuarie, interpretând ieșirea din martie prin prisma singurei datorii cunoscute public, cea din 2022.
Stadiul investigației la Parchetul General
În ciuda faptului că sesizarea a fost depusă în urmă cu mai bine de un an, stadiul anchetei penale rămâne neclar.
Conducerea actuală a Autorității Electorale Permanente, asigurată de președintele Adrian Țuțuianu (numit în decembrie 2025), nu a furnizat detalii suplimentare referitoare la demersurile ulterioare ale instituției în acest dosar. Fostul vicepreședinte AEP, Zsombor Vajda, care asigura interimatul la momentul sesizării, a declinat orice comentariu pe această temă.
La nivelul Parchetului General, situația este similară. Alexandru Florența, procurorul general în funcție în aprilie 2025, a declarat că nu a reținut detaliile acestui caz specific din cauza numărului ridicat de sesizări. Actuala conducere a Ministerului Public, preluată de Cristina Chiriac în aprilie 2026, nu a formulat un punct de vedere oficial până la publicarea acestor informații.
Din documentele disponibile de la Curtea de Apel București reiese că aspectul penal al finanțării nu a făcut obiectul dezbaterilor în procesul de contencios administrativ, instanța limitându-se la judecarea strictă a legalității cheltuielilor electorale curente refuzate la plată de AEP.
