Primarul Timișoarei, Dominic Fritz, se află în centrul unei dispute legislative majore după ce Comisia Juridică a Senatului a adoptat un amendament controversat la noua lege a integrității, prevedere care i-ar putea pune capăt mandatului în termen de 30 de zile de la publicarea actului normativ. Măsura, propusă de senatorul PSD Ion Cristinel Rujan și susținută de AUR și unii parlamentari PNL, vizează persoanele aflate deja într-o stare definitivă de incompatibilitate sau conflict de interese, indiferent când a fost constatată fapta.
Demersul a declanșat o undă de șoc în mediul politic, fiind perceput atât de reprezentanții USR, cât și de o parte a liberalilor drept o măsură cu dedicație. Dacă va trece de votul final din plenul Senatului, legea ar putea produce efecte juridice imediate, eliminând din funcții aleși locali cu sentințe definitive, aspect care ridică semne de întrebare privind constituționalitatea și respectarea jaloanelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Amendamentul adoptat în Comisia Juridică introduce o schimbare fundamentală în modul în care sunt gestionate situațiile de integritate. Textul propus prevede că „persoanele față de care s-a constatat în mod definitiv starea de incompatibilitate sau conflict de interese anterior intrării în vigoare a prezentei legi, le încetează de drept funcția sau demnitatea publică ori mandatul la 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi”.
Această prevedere schimbă regulile jocului pentru aleșii locali care au raporturi nerezolvate cu Agenția Națională de Integritate (ANI). În cazul primarului Timișoarei, situația a fost clarificată juridic luna trecută, când Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a confirmat definitiv raportul ANI care îl declară pe Dominic Fritz în conflict de interese. Instanța a reținut că edilul a aprobat un referat pentru modificarea unui Plan Urbanistic Zonal (PUZ) în beneficiul unei firme deținute de un consilier local USR, persoană care îl împrumutase pe primar în timpul campaniei electorale.
Reacția lui Dominic Fritz: „Riscuri pentru fondurile din PNRR”
Liderul USR a catalogat inițiativa drept o formă de „republică bananieră”, susținând că introducerea unei sancțiuni retroactive, la șase ani de la presupusa faptă, este neconstituțională. Dominic Fritz a anunțat că va ataca legea la Curtea Constituțională a României (CCR), argumentând că măsura nu vizează doar persoana sa, ci stabilește un precedent periculos pentru statul de drept.
„Acest amendament pune în pericol aproape 800 de milioane de euro din PNRR. El introduce o nouă sancțiune pentru toate faptele de incompatibilitate și conflict de interese săvârșite anterior intrării în vigoare a legii. Este evident că acest amendament a fost introdus în mod vădit pentru situația mea”, a declarat Fritz în Parlament.
Primarul Timișoarei a subliniat că, în opinia sa, aplicarea unei sancțiuni noi pentru o faptă veche încalcă principiile fundamentale ale dreptului. El a avertizat că adoptarea acestei forme a legii ar putea determina Comisia Europeană să penalizeze România pentru neîndeplinirea jaloanelor privind predictibilitatea sistemului de integritate.
Susținerea acestui amendament a creat o falie vizibilă în coaliția de guvernare. În timp ce PSD și AUR au asigurat voturile necesare în Comisia Juridică, voci din PNL au avertizat asupra consecințelor legislative și economice.
Daniel Fenechiu, liderul senatorilor PNL, a cerut renunțarea la alineatul vizat, subliniind că riscul major nu este doar de natură constituțională, ci și financiară. „Nu vreau să politizez discuția. Riscul nu este să fie neconstituțională, ci să pierdem jalonul din PNRR. Nu pot spune că sunt avocatul lui Fritz, dar acesta este un amendament pentru Fritz”, a afirmat Fenechiu.
La rândul lor, reprezentanții USR au condamnat ferm demersul. Senatoarea Simona Spătaru și senatorul Sorin Șipoș au acuzat majoritatea parlamentară de „răzbunare politică”, susținând că tentativa de a elimina un ales local prin modificări legislative ad-hoc subminează încrederea în instituțiile statului. Aceștia consideră că Parlamentul nu ar trebui să fie utilizat pentru reglarea conturilor politice, ci pentru legiferarea unor norme clare și predictibile.
