Instanțele din România înregistrează primele dosare penale redeschise, în urma hotărârii Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) în cauza Lin II. Această decizie impune judecătorilor naționali o reevaluare a modului de aplicare a prescripției, modificând practica bazată pe interpretările anterioare ale Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), care au condus la exonerarea de răspundere a mai multor inculpați. Cauzele vizate includ, în principal, fapte de corupție, evaziune fiscală și fraude cu fonduri europene.
Curtea de Apel Craiova a repus pe rol un dosar privind o fraudă cu fonduri europene, cauză care se afla în pronunțare. Motivul reluării dezbaterilor, conform datelor oficiale, este aplicarea efectelor hotărârii CJUE din 16 iulie 2026.
Dosarul a fost trimis în judecată de DNA Craiova în anul 2017 și vizează o fraudă de 700.000 de lei. Anterior, Tribunalul Gorj dispusese încetarea procesului penal în primă instanță, motivând intervenția prescripției, prin aplicarea hotărârilor ÎCCJ care stabiliseră termene mai scurte pentru aceasta.
Dosarul fraudei cu fonduri europene de la Gorj
Faptele investigate în dosarul repus pe rol la Craiova datează din 2009. Potrivit rechizitoriului DNA, șapte inculpați ar fi depus la Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit documente considerate false sau inexacte.
Obiectivul a fost obținerea de fonduri nerambursabile pentru un proiect de cultivare a florilor și plantelor ornamentale. Documentația atesta că inculpații ar fi îndeplinit condițiile Măsurii 112, privind instalarea tinerilor fermieri.
La Tribunalul Cluj, o cauză de evaziune fiscală aflată de asemenea în pronunțare a fost repusă pe rol la termenul din 24 iulie 2026. Portalul instanței menționează că decizia a fost luată raportat la pronunțarea hotărârii CJUE în cauza C-280/25 (Lin II). Prejudiciul estimat în acest dosar este de peste 8 milioane de lei. Cauza a fost trimisă în judecată în octombrie 2017 de Parchetul Tribunalului Cluj pentru infracțiuni de evaziune fiscală și spălare de bani, comise între 2010 și 2014, vizând un circuit financiar care includea societăți comerciale din Ungaria.
Contextul juridic: Aplicarea prescripției de către Înalta Curte
Reluarea judecății în aceste dosare survine după o perioadă în care instanțele au aplicat prescripția extinsă, decizie ce a generat puneri în libertate și încetări ale proceselor. Această practică s-a fundamentat pe o hotărâre prealabilă a ÎCCJ, emisă în perioada în care instituția era condusă de judecătoarea Lia Savonea.
În urma unor căi extraordinare de atac, instanțele, aplicând interpretarea instanței supreme privind prescripția, au constatat că faptele vizate erau deja prescrise la data condamnării, dispunând eliberarea persoanelor în cauză.
Aplicarea acestei interpretări juridice a vizat mai multe persoane publice. Printre cei eliberați sau ale căror procese s-au încheiat ca urmare a aplicării prescripției se numără Ionuț Costea, foștii miniștri de Finanțe Sebastian Vlădescu și Darius Vâlcov, fostul șef al CNAS Lucian Duță, omul de afaceri Nelu Iordache și fostul președinte al Camerei Deputaților, Bogdan Olteanu.
Alți inculpați aflați pe rol sau cu condamnări în primă instanță, printre care Elena Udrea, Ioana Băsescu și Marian Vanghelie, au beneficiat de aplicarea prescripției extinse stabilite de Înalta Curte.
Deciziile succesive: CCR, ÎCCJ și CJUE
Problematica a apărut ca urmare a deciziilor Curții Constituționale a României (CCR) din 2018 și 2022. CCR a declarat neconstituțională prescripția specială, care permitea prelungirea termenelor de răspundere penală ca urmare a actelor de procedură.
În octombrie 2022, ÎCCJ a decis aplicarea retroactivă a acestor decizii CCR pentru perioada 2014-2022, pe baza principiului legii penale mai favorabile.
Ulterior, prin decizia Lin I din 2023, CJUE a statuat că instanțele naționale trebuie să aplice deciziile CCR, dar a infirmat aplicarea lor retroactivă pe perioada 2014-2018. După prima decizie CJUE, Înalta Curte de Casație și Justiție a invocat respectarea drepturilor fundamentale (CEDO) și a decis ca instanțele inferioare să nu țină cont de hotărârea europeană, continuând aplicarea prescripției.
La 16 iulie 2026, prin decizia Lin II, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a statuat că Înalta Curte a încălcat dreptul european prin extinderea prescripției. Decizia CJUE impune parchetelor formularea de recursuri în casație și obligă instanțele naționale să înlăture efectele prescripției extinse de ÎCCJ, prin reanalizarea dosarelor închise pe acest temei.
