Consiliul Național al Elevilor (CNE) a reacționat public la declarațiile senatorului PSD Daniel Zamfir, inițiatorul proiectului legislativ privind reintroducerea uniformelor școlare obligatorii, respingând etichetele de „neomarxism” aduse celor care critică această măsură. Reprezentanții elevilor atrag atenția că dezbaterea despre educație riscă să fie deturnată prin folosirea unor „etichete ideologice ambigue”, în detrimentul discutării pe fond a politicilor educaționale.
Poziția CNE survine după ce, potrivit informațiilor publicate de Edupedu.ro pe 25 septembrie, senatorul Daniel Zamfir a afirmat că printre elevi s-ar propaga „o nouă manipulare grosolană a useriștilor neomarxiști”, conform căreia obligativitatea uniformelor ar reprezenta o limitare a libertății de exprimare. Anterior votului din Senat, Zamfir declarase că se va opune cu toată forța pentru a stopa „curentul neomarxist să otrăvească mediul școlar” sub pretextul libertății de exprimare, iar ulterior a publicat un mesaj intitulat „Fără neomarxism în școli”.
Într-un comunicat remis redacției, CNE subliniază: „Contestarea unei măsuri educaționale nu echivalează cu adeziunea la o doctrină politică”. Organizația constată „ușurința cu care discursurile politice construite în jurul unor etichete ideologice ambigue sunt preluate și acceptate în spațiul public, fără ca sensul sau relevanța acestora să fie puse la îndoială”.
Acuzații de formulări jignitoare
Reprezentanții elevilor au taxat drept jignitoare o altă postare a parlamentarului social-democrat, în care acesta se referea la CNE ca fiind „un grup de elevi care s-au adunat în numitul Consiliul Național al Elevilor”, ironizând totodată intenția elevilor de a protesta purtând haine de culoare neagră.
„Considerăm această formulare jignitoare la adresa elevilor reprezentanți și o desconsiderare a rolului CNE, structura națională de reprezentare a elevilor”, se arată în reacția Consiliului. Instituția își apără mandatul, argumentând că rolul său este tocmai acela de a exprima punctele de vedere ale tinerilor, „inclusiv atunci când acestea contravin opiniilor decidenților”.
În ceea ce privește protestul voluntar programat pentru luni, 28 septembrie, desfășurat sub sloganul „Educația nu se repară la croitorie”, CNE a clarificat distincția dintre o acțiune asumată liber și o constrângere legislativă: „Una este alegerea voluntară a unei ținute ca formă de exprimare, alta este impunerea acesteia prin lege. Exercitarea libertății de alegere nu poate fi confundată cu renunțarea la aceasta.” Reprezentanții elevilor din Capitală au confirmat intenția de a participa la protest în mai multe unități de învățământ, printre care colegiile naționale „Gheorghe Șincai”, „Spiru Haret”, „Matei Basarab” și „George Enescu”.
Apel la dezbateri pe probleme reale
Consiliul Național al Elevilor a folosit acest context pentru a lărgi perspectiva asupra modului în care clasa politică abordează temele legate de tineri. Organizația a amintit situații anterioare în care proiecte legislative au fost asociate în mod eronat cu anumite concepte controversate de către parlamentari.
Sunt oferite ca exemple declarațiile senatorului Ștefan Geamănu, care a asociat un proiect privind consilierea psihologică a adolescenților peste 16 ani cu „blocante de pubertate” și „castrare chimică”, deși inițiativa nu reglementează tratamente medicale. De asemenea, CNE amintește de asocierile făcute în 2022 de deputatul Ilie-Alin Coleșa între educația pentru sănătate și „ideologia LGBT”, sau criticile aceluiași parlamentar din 2023 la adresa educației pentru mediu, calificată drept „îndoctrinare”.
În încheierea comunicatului, CNE recunoaște dreptul politicienilor de a susține introducerea uniformelor sau a altor măsuri, subliniind însă că și exprimarea unei opinii contrare este la fel de legitimă. Organizația solicită ca argumentele tinerilor să fie analizate pe fond, fără „jigniri, etichete sau invocarea lipsei de experiență”, făcând un apel la concentrarea discuțiilor pe problemele reale ale sistemului: accesul inegal la oportunități, nevoia de sprijin psihologic și dezvoltarea competențelor.
„Înainte de a-i învăța pe elevi ce să gândească, școala trebuie să-i învețe cum să gândească. Iar înainte de a le cere să își exprime opiniile, societatea trebuie să fie pregătită să le asculte,” a concluzionat Consiliul Național al Elevilor.
