Președintele Academiei Române, Marius Andruh, a declarat că sistemul de educație se confruntă cu un deficit major de personal, prognozând că în următorul deceniu școlile vor rămâne fără cadre didactice la disciplinele exacte. Într-o intervenție publică în cadrul emisiunii „Piața Victoriei” (Europa FM), moderată de jurnalista Mădălina Dobrovolschi, academicianul a explicat cauzele care duc la depopularea cancelariilor, indicând subfinanțarea și concurența directă a mediului privat ca factori principali.
Conform declarațiilor sale, atractivitatea carierei didactice a scăzut constant, în special în rândul absolvenților de facultăți cu profil real, care preferă ofertele financiare din zona corporativă. Discuțiile despre starea învățământului românesc includ frecvent statistici despre rezultatele elevilor, însă Marius Andruh a subliniat că problema de bază o reprezintă resursa umană. Președintele Academiei Române susține că profesia a pierdut atât din statutul social, cât și din motivația financiară.
„Meseria de profesor nu mai atrage. Și nu mai este nici așa de mult respectată. Nu atrage din motive financiare. Nu atrage din condițiile pe care multe școli le oferă – nu toate”, a declarat academicianul la Europa FM.
Acesta a precizat că scăderea numărului de absolvenți care optează pentru o carieră la catedră va genera un blocaj funcțional pe termen mediu.
„Am spus-o de multe ori și mi-e jenă, dacă vreți, să mă tot repet, dar am hotărât să o spun până se va înțelege acest lucru: suntem convinși că peste vreo 10 ani noi nu mai avem profesori în țară. La câteva discipline: matematică, fizică, chimie și nu numai pentru că nu sunt atrași să urmeze studiile facultăților respective, dar cei care le fac găsesc locuri de muncă mult mai atractive”, a adăugat Marius Andruh.
Situația din centrele universitare regionale
Dezechilibrul semnalat de președintele Academiei Române este vizibil în centrele universitare precum Iașiul, unde industria IT și cea farmaceutică absorb rapid noile generații de specialiști. Absolvenții facultăților de matematică, informatică sau chimie de la universitățile de stat găsesc în hub-urile tehnologice locale salarii de debut care depășesc frecvent veniturile unui profesor cu vechime. Marius Andruh a confirmat această dinamică a pieței muncii:
„La matematică se duc și lucrează în informatică, la chimie se duc în industria Farma și din puținii absolvenți pe care îi avem îi pierdem pentru învățământ”. De asemenea, academicianul a precizat că predarea presupune vocație, menționând că aceasta „nu este o meserie pe care să o faci pentru că nu ai altceva de făcut… cum se întâmplă de multe ori”.
Factorii care influențează migrația absolvenților, potrivit analizei:
- Nivelul salarial: Grilele de salarizare pentru debutanții din educație sunt inferioare ofertelor de intrare din sectorul privat (software, inginerie, farma).
- Baza materială: O parte dintre unitățile de învățământ nu beneficiază de laboratoare complet echipate pentru disciplinele experimentale.
- Percepția publică: Statutul social al cadrului didactic s-a depreciat în raport cu alte profesii care necesită studii superioare.
Schimbarea obiceiurilor de lectură și riscul analfabetismului funcțional
În cadrul aceleiași intervenții, Marius Andruh a abordat problema capacității elevilor de a înțelege și procesa informațiile. Datele testărilor PISA 2022 indică faptul că un procent semnificativ dintre elevii români întâmpină dificultăți în extragerea argumentelor logice dintr-un text. Referitor la ipoteza că tinerii nu mai citesc, academicianul a oferit o clarificare, arătând că s-a modificat tipul de lectură practicat.
„Nu e adevărat că lumea nu citește. Citește e-mailuri, citește…”, a afirmat el, indicând trecerea de la lectura aprofundată la cea de tip fragmentar, specifică mediului online. Această schimbare reduce capacitatea de concentrare și afectează dezvoltarea gândirii critice.
Întrebat de jurnalistă cât timp este necesar pentru ca statul să organizeze un sistem de educație funcțional și predictibil, având în vedere estimarea de zece ani până la deficitul critic de profesori, președintele Academiei Române a răspuns concis: „Încă învață”.
