Evenimentul „ReTHINK MATE”, desfășurat pe 21 aprilie 2026, a adus în discuție un dezechilibru structural în sistemul educațional românesc. În timp ce o majoritate covârșitoare a elevilor și părinților recunoaște importanța matematicii pentru succesul profesional, rezultatele la testările standardizate plasează România la periferia clasamentelor de performanță. Studiul cantitativ realizat de CampioMATE și AHA Moments pe un eșantion de 4.886 de elevi oferă date concrete despre punctul în care se produce ruptura între percepție și competență.
Dincolo de mediul academic, literația numerică este evaluată în prezent ca un factor determinant al prosperității individuale și naționale. Datele OECD din 2025 (PIAAC) indică faptul că persoanele cu competențe numerice ridicate realizează venituri anuale cu 31% mai mari decât cele cu nivel scăzut.
În acest context, Robert Santa, cercetător-șef la Rethink, a propus o analogie între gândirea matematică și un „vaccin” social împotriva dezinformării: „Ea, în sine, este un vaccin care este mai eficace dacă este predată într-un mod care creează gândire matematică instinctivă în rândul elevilor”. Totuși, realitatea statistică arată o vulnerabilitate majoră în România: aproximativ jumătate dintre tinerii de 15 ani se situează sub pragul minim de funcționalitate numerică la testele PISA.
Cercetarea AHA Moments evidențiază o situație aparent contradictorie: 76% dintre elevi afirmă că matematica le este utilă, iar 84% dintre părinți o consideră esențială. Radu Gologan, Președintele SSMR, explică această conștientizare prin prisma beneficiilor cognitive: „Matematica se face în primul rând ca să capeți o gândire logică, cât mai utilă în viață, în orice domeniu”.
Analiza datelor sugerează însă că bariera nu este una de motivație teoretică, ci de metodă. Manuela Mancaș, managing director AHA Moments, subliniază necesitatea unei abordări narative: „Matematica are nevoie de povești ca să poți să o transmiți mai departe și poveștile au nevoie de date ca să aibă însemnătate”. În absența acestei „povești”, elevii par să piardă conexiunea cu disciplina odată cu intrarea în gimnaziu.
Factorul familial și anxietatea matematică
O concluzie semnificativă privește corelația între performanța istorică a părinților și nivelul actual al copiilor. Datele indică faptul că 79% dintre copiii ai căror părinți au fost eminenți la matematică păstrează un nivel bun, față de doar 45% în cazul celor cu părinți care au avut medii sub 6.
Gabi Bartic, CEO Brio, atrage atenția asupra necesității de a schimba atitudinea față de eroare pentru a combate acest determinism: „Cum putem să rezolvăm anxietatea față de matematică? Destigmatizând greșeala. Dacă nu mai penalizăm greșeala, ci spunem ‘Greșeala e a întregii echipe’, acesta este primul fel în care putem să scăpăm de anxietate”.
În cadrul dezbaterii, s-a pus accentul pe utilizarea mecanismelor de motivare din sport și gaming. Virgil Stănescu, membru fondator Rethink, a subliniat importanța structurii: „Un sportiv educat e un sportiv mai bun. Mi-am dat seama ce înseamnă structură și că nu ai cum să faci sport fără notă peste medie la școală”.
Frank, elev în clasa a VIII-a și jucător CampioMATE, oferă perspectiva noii generații asupra sistemelor de recompense: „Generația noastră se bazează foarte mult pe endorfine. După ce completez un exercițiu complex vreau să primesc ceva imediat. Altfel mă frustrez”. Această nevoie de feedback instantaneu este rar adresată în sistemul clasic, dar este pilonul central al jocurilor video. Cătălin Butnariu (Amber) notează că, spre deosebire de educație, industria jocurilor „iterează constant pe baza datelor pentru a îmbunătăți procesul și a-l face atractiv”.
Direcții de acțiune pentru sistemul public
Pentru a transforma interesul teoretic în progres real, participanții au identificat necesitatea unei schimbări în cariera didactică. Luciana Antoci, Consilier de Stat, pledează pentru mentorat real: „Avem nevoie de mentorat pentru stagiari, de a înțelege cum facem ca disciplina matematică să fie transformată în experiențe pentru elevi”.
Eficiența acestei experiențe depinde și de capacitatea profesorului de a capta atenția, o lecție preluată din media. Lucia Antal, Director Research la Pro TV, a făcut o analogie directă: „În industria noastră, telespectatorul simte dacă ești prezent 100% pentru el. La fel și copiii simt dacă profesorul este prezent 100% pentru ei”.
Miza finală a educației matematice depășește sfera notelor de la Evaluarea Națională. Maria Predoiu, cofondator CampioMATE, rezumă viziunea necesară pentru viitor: „Trebuie să mergem către domenii experte în a crea experiențe atractive pentru a aduce inspirație proaspătă în educație”.
Sursă foto: Pro TV
