Administrația județeană a Iașului a intrat în etapa finală de definitivare a bugetului pentru anul 2026, un document care, dincolo de cifre, reflectă o încercare de a menține ritmul proiectelor majore într-un context macroeconomic marcat de instabilitate. Președintele Consiliului Județean (CJ) Iași, Costel Alexe, a indicat data de 11 mai 2026 ca termen pentru votul final în plen.
Infrastructura rutieră rămâne, conform declarațiilor oficiale, prioritatea zero. Anul 2026 este prezentat ca un moment de cotitură pentru trecerea de la faza de proiectare la cea de execuție efectivă pentru câteva artere critice. Totuși, experiența anilor precedenți arată că procesele de licitație și contestațiile pot amâna aceste termene.
Obiectivele vizate pentru 2026:
- Bulevardul Căpăt CUG: Planul de lărgire la 4 benzi este vital pentru decongestionarea uneia dintre cele mai critice intrări în oraș, însă succesul proiectului depinde de coordonarea cu Centura.
- Drumul alternativ Moara de Vânt – Aeroport – Rediu Aldei: Un proiect menit să reducă presiunea asupra arterelor centrale, dar care necesită o gestionare complexă a exproprierilor.
- Centura Ușoară (77 km): Loturile 1 și 4 sunt programate pentru semnare, un pas procedural important care însă nu garantează finalizarea rapidă a lucrărilor.
- Autostrada A8 (Moțca – Ungheni): Administrația județeană mizează pe semnarea contractelor în perioada imediat următoare, deși calendarul depinde în mare măsură de deciziile guvernamentale și de fondurile europene.
„Consiliul Județean Iași în 2026 își va prioritiza resursele tot către sănătate, educație sau infrastructura rutieră, pentru că este anul în care vom, sper eu, intra în implementare cu lărgirea la patru benzi a bulevardului Căpăt CUG până la Centură, drumul alternativ de la Moara de Vânt spre Aeroport și apoi spre Rediu Aldei”, a declarat Costel Alexe.
Realitatea financiară: Nominal în creștere, real sub presiune
Deși bugetul județean este prezentat ca fiind superior celui din 2025, o privire obiectivă asupra cifrelor relevă un paradox: creșterea nominală riscă să fie anulată de inflație și de scumpirea materialelor de construcții.
Un punct de presiune major este reprezentat de cofinanțări. Proiectele finanțate prin PNRR sau programul „Anghel Saligny” necesită contribuții locale tot mai mari, ceea ce reduce spațiul de manevră pentru investiții noi din resurse proprii.
„Este un pic mai mare bugetul comparativ cu anul trecut, dar din păcate din cauza inflației sau din cauza nevoii și mai mari de cofinanțare pentru proiectele cu fonduri europene și proiecte din fonduri guvernamentale, trebuie să fim foarte atenți atunci când vine vorba despre a investi banul public”, a precizat președintele CJ.
Această prudență fiscală este o reacție la ceea ce executivul numește o perioadă de „recesiuni” și „scădere a puterii de cumpărare”, elemente care pot afecta direct încasările bugetare.
În sectorul cultural, restaurarea Filarmonicii ieșene rămâne cel mai vizibil proiect. Anunțul conform căruia s-a depășit pragul de 50% din execuție este un indicator de progres, dar finalizarea depinde de menținerea fluxului de finanțare constant.
În domeniul sănătății, declarațiile oficiale indică o îmbunătățire constantă a serviciilor, însă calitatea actului medical rămâne un subiect de dezbatere publică, fiind strâns legată de capacitatea de a atrage și reține personal calificat în unitățile medicale județene.
O temă sensibilă în fiecare an bugetar este distribuirea fondurilor către localitățile din județ. Conducerea CJ a afirmat public intenția de a distribui resursele fără criterii politice, un deziderat care va putea fi verificat doar după publicarea listelor finale de alocări către comune și orașe.
„Mi se pare firesc ca locuitorii județului nostru să beneficieze de același tratament indiferent de ce culoare politică are primarul din UAT-ul respectiv. Iar pentru mine ca președinte al Consiliului Județean Iași […] mi se par firesc să le respect și decizia și mai ales să le ofer condiții în mod egale”, a subliniat oficialul.
