Directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare (CNCE), Bogdan Cristescu, a explicat recent că Ministerul Educației nu a elaborat o metodologie prin care noile standarde descriptive de evaluare să fie transformate automat în note clasice. Potrivit oficialului, un astfel de document de echivalare ar putea fi redactat abia după ce cadrele didactice vor asimila și utiliza noile repere de performanță, decizia finală a notării rămânând la latitudinea profesorului.
Prezent în cadrul emisiunii InfoEdu, șeful CNCE a detaliat viziunea instituției privind aplicarea noilor reguli de evaluare din învățământul primar și gimnazial. Bogdan Cristescu a subliniat că un ghid tehnic strict de trecere de la standarde la note va fi conceput doar dacă sistemul de învățământ va semnala această necesitate.
Până atunci, oficialul mizează pe competența profesională a cadrelor didactice. El argumentează că notarea nu trebuie să devină o ecuație matematică rigidă în care o anumită combinație de niveluri obținute de elev să genereze automat o notă cu zecimale. De exemplu, dacă un elev atinge constant nivelul „Consolidat”, profesorul va avea libertatea și creditul de a decide dacă nivelul cunoștințelor corespunde notei 7 sau 8.
Totuși, reprezentantul CNCE a reconfirmat că scopul final al procesului rămâne acordarea unei note unitare la nivel național.
Contextul noilor niveluri de performanță
Declarațiile vin după ce, potrivit unei analize Edupedu.ro, Ministerul Educației a confirmat că nu există încă o corelare oficială între catalogul tradițional cu note de la 1 la 10 și noul sistem, bazat pe cinci niveluri de dezvoltare a competențelor: Avansat (A), Consolidat (B), De bază (C), În formare (D1) și În dificultate (D2).
Deși lipsește algoritmul de echivalare, oficialii guvernamentali prezintă aceste standarde drept principalul instrument pentru o evaluare echitabilă. Ministrul Educației, Mihai Dimian, a susținut anterior că aplicarea acestor repere va diminua fenomenul notelor de 9 și 10 acordate fără acoperire și va asigura că o notă reflectă exact același volum de cunoștințe în orice școală din țară.
O evaluare uniformă capătă o importanță majoră și în perspectiva admiterii la liceu. Bogdan Cristescu a menționat recent că, pe termen lung, dacă profesorii vor nota unitar pe baza standardelor, mediile obținute la clasă ar putea avea o pondere mai semnificativă în procesul de admitere.
În ceea ce privește elevii încadrați la nivelul minim de performanță (D2), considerați de șeful CNCE drept „echivalentul repetenților”,ref aceștia nu vor mai putea fi recuperați în timpul orelor obișnuite. Oficialul a precizat că acești elevi necesită programe de remediere derulate separat de colectivul clasei, însă detaliile privind implementarea acestor activități externe nu au fost încă furnizate.
