În timp ce calendarul simulărilor pentru Evaluarea Națională și Bacalaureat 2026 se află în plină desfășurare, organizarea acestor testări scoate la iveală o tensiune latentă între obiectivele educaționale ale Ministerului și drepturile salariale ale angajaților. Uniunea Sindicatelor Libere din Învățământul Preuniversitar (USLIP) Iași semnalează un vid legislativ care ar fi forțat unitățile de învățământ să recurgă la soluții de avarie pentru asigurarea supravegherii în sălile de clasă. Liderul sindical Laviniu Lăcustă a anunțat că organizația ia în calcul depunerea unor plângeri penale, invocând prestarea de muncă în afara cadrului legal.
Sursa conflictului juridic rezidă în absența unei definiri clare a simulărilor naționale în legislația primară a educației. Deși Ministerul Educației le consideră un instrument esențial pentru pregătirea elevilor, sindicatele atrag atenția că participarea personalului la aceste acțiuni nu beneficiază de un suport contractual explicit.
Analiza juridică propusă de reprezentanții angajaților evidențiază trei puncte vulnerabile:
- Cadrul legislativ: Simulările nu sunt menționate ca obligație de serviciu în Legea învățământului preuniversitar, funcționând în baza unor ordine de ministru care, conform sindicatelor, nu pot substitui legea cadru.
- Contractul Individual de Muncă: Majoritatea contractelor în vigoare nu prevăd sarcini suplimentare pentru perioadele de testări intermediare, acestea nefiind remunerate separat sau compensate cu timp liber.
- Definirea atribuțiilor: În fișa postului cadrelor didactice, supravegherea și corectarea simulărilor nu sunt normate, ceea ce transformă participarea într-o activitate care excede obligațiile curente de serviciu.
„Din perspectivă juridică, simularea nu este prevăzută nici în lege, nici în contractul de muncă, nici în fișa postului”, a explicat Laviniu Lăcustă, subliniind că delegările de personal realizate în acest context sunt discutabile sub aspectul legalității.
Managementul resursei umane: soluții de avarie în unitățile școlare
Deficitul de personal didactic disponibil pentru supraveghere a condus, conform raportărilor din teritoriu, la o serie de practici administrative atipice. Pentru a menține procesul de evaluare funcțional, managementul unor școli ar fi apelat la categorii de personal care, în mod normal, nu au atribuții de asistență la examene.
Printre situațiile semnalate de sindicat se numără:
- Redistribuirea personalului din preșcolar: Utilizarea educatorilor din grădinițe pentru supravegherea elevilor de gimnaziu sau liceu.
- Implicarea personalului nedidactic: Raportări privind utilizarea îngrijitorilor sau a personalului auxiliar pentru paza sălilor.
- Cooptarea studenților: Utilizarea tinerilor aflați în stagii de practică sau a altor voluntari pentru a acoperi necesarul de asistenți.
- Nerespectarea normelor de asistență: În anumite cazuri, s-ar fi optat pentru un singur supraveghetor per clasă, contrar metodologiei care recomandă prezența a două persoane pentru a garanta corectitudinea probei.
Avertismentul lansat de USLIP Iași privind plângerile penale pentru „muncă forțată” pune presiune pe Ministerul Educației într-un moment de vulnerabilitate. Dacă aceste sesizări vor urma calea instanței, precedentul creat ar putea bloca organizarea oricăror testări similare în viitorul apropiat. Problema de fond rămâne însă sustenabilitatea sistemului de examinare. Dependența de disponibilitatea voluntară a personalului, într-un context de subfinanțare, subminează rigoarea actului educațional. În absența unei clarificări a statutului acestor simulări — fie prin includerea lor în norma didactică, fie prin remunerare separată — Ministerul riscă nu doar litigii de muncă, ci și o scădere a calității supravegherii la examenele de stat din perioada estivală, unde miza este mult mai mare pentru elevi și părinți.
