Copiii care încep clasa I cu deficiențe de lectură fac progrese pe parcursul anului școlar, însă rămân la o distanță semnificativă față de colegii lor cu un nivel inițial ridicat de cunoștințe. O analiză recentă a datelor școlare arată că opt din zece elevi aflați în această situație provin din familii cu un statut socio-economic scăzut, fiind beneficiari de burse sociale.
Informațiile au fost publicate marți de expertele Maria Kovacs și Bianca Balea în buletinul informativ „Descâlcim literația”. Cercetarea are la bază datele colectate în ultimii doi ani de la peste 1.500 de elevi proveniți din 108 clase, marea majoritate (89%) din mediul rural, înscriși în programul „Școli cu scLipici” derulat de Asociația Toți Copiii Citesc.
Conform analizei, la finalul primului an de școală, un elev care a pornit cu dificultăți majore, dar a reușit să ajungă la un nivel mediu de lectură, citește aproximativ 26 de cuvinte corecte pe minut. Prin comparație, un copil care a intrat în clasa I cu aptitudini foarte bune atinge, pe același tip de text intermediar, o medie de 69 de cuvinte pe minut.
Evoluția copiilor cu dificultăți de învățare
Experții au urmărit îndeaproape un eșantion de 128 de copii care au terminat clasa pregătitoare cu rezultate sub așteptări. Structura acestui grup arată o legătură directă cu sărăcia: 80% dintre ei primesc bursă socială.
La sfârșitul clasei I, evoluția acestor elevi vulnerabili a fost inegală. Jumătate dintre ei (64 de copii) au atins un nivel intermediar de citire. Totuși, capacitatea de a înțelege textul parcurs rămâne o problemă: 44% au avut rezultate slabe la capitolul comprehensiune. Alți 34 de elevi (peste un sfert din grup) au rămas blocați la cel mai simplu nivel de lectură, reușind să citească doar 11 cuvinte pe minut. La polul opus, 30 dintre copiii porniți cu un handicap educațional au reușit să recupereze masiv, ajungând la un nivel avansat (38 de cuvinte pe minut).
De cealaltă parte, elevii care au început școala cu un nivel excelent (aproape 90% din totalul celor testați) au înregistrat progrese constante, crescând fluența de la 42 la 69 de cuvinte pe minut, în timp ce procentul celor cu o înțelegere foarte bună a textului a urcat la 68%.
Impactul mediului social și problema manualului unic
Autorii analizei subliniază o concluzie încurajatoare legată de impactul mediului de proveniență: deși elevii defavorizați au performanțe inițiale mai slabe, diferențele față de colegii lor cu posibilități materiale se estompează considerabil în momentul în care reușesc să atingă niveluri avansate de citire.
Totuși, experții atrag atenția asupra unei deficiențe sistemice în învățământul românesc: utilizarea aceluiași manual pentru toți elevii dintr-o clasă, indiferent de nivelul real al fiecăruia. Potrivit sursei citate, un copil care cunoaște doar câteva litere nu ar trebui forțat să lucreze aceleași exerciții cu un coleg deja fluent, predarea având nevoie de adaptare și instrumente diferențiate. De asemenea, raportul notează că o viteză mare de citire nu garantează și înțelegerea logică a mesajului, un aspect adesea neglijat.
Datele prezentate nu reprezintă un studiu la nivel național și nici nu dispun de un grup de control. Evaluările au fost făcute individual de către învățători, folosind texte la prima vedere și întrebări de verificare a înțelegerii.
Nevoia de intervenție imediată la clasă este confirmată și de alte cercetări. Potrivit unui studiu longitudinal coordonat de psihologul educațional Dacian Dolean, publicat în Journal of Educational Psychology, nivelul de citire de la începutul școlii dictează gradul de anxietate față de lectură de mai târziu, din adolescență. Cercetătorul subliniază că decalajele pot fi recuperate la orice vârstă, condiția fiind implementarea unor programe remediale validate științific și prezența la clasă a unor specialiști în alfabetizare.
