Președintele României, Nicușor Dan, a sesizat luni Curtea Constituțională (CCR) cu privire la noua lege a integrității, adoptată recent de Parlament. Contestarea vizează, în principal, obligativitatea depunerii declarațiilor de avere de către persoanele aflate în relații asemănătoare soților cu demnitarii, precum și o prevedere care ar permite încetarea retroactivă a mandatelor pentru incompatibilități constatate anterior. Sesizarea președintelui se alătură celor formulate anterior de PNL și USR pe aceeași temă.
Administrația Prezidențială a confirmat demersul printr-un comunicat, argumentând că extinderea obligațiilor de declarare a averii asupra partenerilor de viață încalcă viața privată și principiul răspunderii personale. Conform președintelui, această prevedere, introdusă printr-un amendament susținut de AUR, obligă o persoană fără funcție publică să își asume răspunderea contravențională exclusiv pe baza unei legături afective cu un demnitar.
Unul dintre principalele argumente aduse în sesizarea de neconstituționalitate este lipsa de precizie a sintagmei „persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți”. Președintele reclamă că legea nu oferă criterii obiective – cum ar fi durata relației sau coabitarea – pentru a defini această categorie, lăsând la latitudinea persoanelor vizate și a organelor de control o interpretare subiectivă. Această ambiguitate, susține șeful statului, contravine principiului clarității și previzibilității legii, esențial mai ales în cazul normelor cu caracter sancționator.
Totodată, sesizarea invocă jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), subliniind că publicarea nominală a datelor financiare ale partenerilor depășește scopul transparenței și constituie o ingerință disproporționată în dreptul la viață privată. Administrația Prezidențială amintește și de o decizie anterioară a CCR din 2025, care a statuat că răspunderea juridică este personală, argumentând că noua lege agravează situația obligând direct terțul să declare propriul patrimoniu.
În contextul acestor dezbateri, surse politice citate de G4Media afirmă că amendamentul AUR o viza direct pe partenera președintelui, Mirabela Grădinaru, care și-a publicat deja declarațiile de avere săptămâna trecută.
Controverse privind aplicarea retroactivă a sancțiunilor
O altă critică majoră adusă legii, vizând un amendament susținut de PSD, se referă la modificarea regimului sancțiunilor pentru incompatibilitate sau conflict de interese. Conform noii reglementări, interdicția de 3 ani de a ocupa o funcție publică se transformă într-o cauză automată de încetare a mandatului aflat în curs, aplicându-se inclusiv situațiilor constatate definitiv înainte de intrarea în vigoare a legii.
Președintele Nicușor Dan argumentează că această dispoziție încalcă principiul neretroactivității legii, statuat de Constituție. Conform sesizării, legiuitorul nu poate atașa o consecință juridică nouă și mai severă (pierderea mandatului actual) unui fapt consumat și evaluat definitiv sub imperiul unei legi anterioare. Această prevedere a stârnit controverse și din perspectiva impactului asupra aleșilor locali, PNL și USR argumentând anterior că măsura îl vizează direct pe liderul USR, Dominic Fritz.
Curtea Constituțională a stabilit termenul de 12 august pentru judecarea sesizărilor depuse. Rămâne de văzut dacă obiecțiile președintelui vor fi analizate în cadrul aceleiași ședințe sau vor necesita un nou termen, în condițiile în care adoptarea legii integrității reprezintă un jalon în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), cu termen limită la 31 august, a cărui neîndeplinire poate bloca fonduri europene de 770 de milioane de euro.
