Ministerul Mediului a finalizat procedura pentru un jalon esențial din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), deblocând un buget de un miliard de euro destinat conservării și restaurării ecosistemelor. Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a confirmat joi, în urma ședinței de Guvern, adoptarea „Strategiei privind conservarea biodiversității”, un document programatic ce stabilește coordonatele acțiunilor de mediu pentru perioada 2026-2030.
„Am trecut un jalon de reformă pe care Ministerul Mediului trebuia să îl îndeplinească pentru PNRR, în valoare de un miliard de euro. Această strategie stabilește un cadru clar de acțiune. Fiecare măsură are instituții responsabile, termene, potențiale surse de finanțare și indicatori de rezultat”, a declarat Diana Buzoianu.
Documentul aprobat de Executiv propune un mecanism unitar de gestionare a resurselor naturale, încercând să depășească modelele fragmentate de finanțare din perioadele anterioare. Strategia structurează acțiunile ministerului în jurul a 11 obiective naționale, cu focus pe protejarea capitalului natural și consolidarea capacității instituționale.
Conform oficialilor din Ministerul Mediului, direcțiile principale de acțiune vizează:
-
Restaurarea ecosistemelor: Intervenții asupra zonelor care și-au pierdut capacitatea de stocare a carbonului sau de reglare a circuitelor hidrologice.
-
Protecția speciilor și habitatelor: Implementarea unor programe de monitorizare și conservare activă pentru reducerea riscului de dispariție a florei și faunei autohtone.
-
Combaterea speciilor invazive: Acțiuni de limitare a speciilor alogene care afectează echilibrul biologic și productivitatea terenurilor agricole sau forestiere.
-
Digitalizarea monitorizării: Consolidarea capacității administrative prin impunerea unor indicatori de performanță stricți pentru proiectele care vor beneficia de finanțare.
Relevanța economică a „infrastructurii naturale”
Dincolo de componenta ecologică, strategia pune accent pe funcția de „scut natural” a ecosistemelor în fața schimbărilor climatice. Restaurarea zonelor umede, protejarea pădurilor și menținerea fertilității solurilor sunt prezentate în documentul de reformă nu doar ca obiective de mediu, ci ca investiții necesare pentru reducerea impactului inundațiilor și al secetei pedologice. Autoritățile susțin că noul cadru forțează o responsabilitate sporită: pentru fiecare acțiune, instituțiile responsabile trebuie să demonstreze progrese concrete pe baza indicatorilor de performanță stabiliți.
„Planul de acțiune transformă obiectivele strategice în măsuri verificabile. Progresele vor fi monitorizate periodic, iar evaluările intermediare vor permite corectarea măsurilor care nu produc rezultatele asumate”, a precizat ministra Buzoianu.
