Datele publicate de Eurostat indică o reducere a deficitului bugetar al României de la 9,3% în 2024 la 7,9% în 2025. Deși țara noastră continuă să înregistreze cel mai mare dezechilibru între venituri și cheltuieli din Uniunea Europeană, scăderea de 1,4 puncte procentuale reprezintă totodată cea mai amplă corecție din spațiul comunitar. Premierul Ilie Bolojan a argumentat că această ajustare este un pas necesar pentru stabilizarea finanțelor publice.
Conform explicațiilor oferite de șeful Executivului, scăderea deficitului nu a fost rezultatul unei creșteri economice neprevăzute, ci efectul direct al unui pachet de măsuri fiscale și administrative aplicate în a doua jumătate a anului trecut. Ajustarea s-a bazat pe următoarele coordonate:
- Controlul cheltuielilor statului: Au fost implementate măsuri de limitare a angajărilor în sectorul public și de blocare a cheltuielilor considerate neesențiale în administrație.
- Măsuri pentru creșterea veniturilor: Guvernul a aplicat reguli mai stricte de colectare a taxelor și a operat modificări fiscale menite să atragă fonduri suplimentare la bugetul de stat.
- Aportul fondurilor europene: O parte din presiunea pe bugetul național a fost atenuată prin utilizarea fondurilor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru finanțarea proiectelor de investiții în derulare.
Costul datoriei: Comparația cu Autostrada Moldovei
Pentru a ilustra impactul deficitelor acumulate în anii precedenți asupra bugetului actual, premierul Ilie Bolojan a prezentat cifrele aferente costului datoriei publice. În anul curent, statul român urmează să achite aproximativ 60 de miliarde de lei exclusiv pentru plata dobânzilor la împrumuturile contractate în trecut.
La nivel regional, această sumă este echivalentă cu costul integral estimat pentru construcția Autostrăzii Moldovei (A7). Această comparație arată că fondurile alocate anual doar pentru deservirea datoriei publice reprezintă contravaloarea unui proiect major de infrastructură care ar facilita direct dezvoltarea economică a regiunii noastre.
Din perspectivă bugetară, calculele guvernamentale arată că fiecare punct procentual redus din deficit echivalează cu eliberarea a aproximativ 20 de miliarde de lei. Strategia declarată a Executivului este ca aceste fonduri, în loc să fie direcționate către creditori externi, să fie folosite pentru dezvoltare, infrastructură și servicii publice.
Oficialii guvernamentali susțin că tranziția de la o economie susținută prin împrumuturi la un model bazat pe investiții și competitivitate este singura cale pentru a genera o creștere economică pe termen lung. De asemenea, o conduită fiscală stabilă ar putea atrage o reducere a costurilor la care România se împrumută de pe piețele internaționale.
Ajustarea fiscală a implicat un efort extins la nivelul societății, recunoscut ca atare de prim-ministru, care a menționat public „răbdarea și sacrificiul” asumate. Creșterea gradului de colectare a generat o presiune fiscală suplimentară pe mediul privat, în timp ce tăierile de cheltuieli s-au reflectat în bugete de austeritate pentru administrațiile locale și în amânarea unor proiecte.
În prezent, datele Eurostat confirmă o tendință de stabilizare. Totuși, premierul a subliniat că menținerea acestei direcții depinde strict de respectarea disciplinei financiare, avertizând că o renunțare la aceste măsuri ar însemna întoarcerea la vulnerabilitățile economice anterioare.
