Ministerul Transporturilor a conturat, printr-un document oficial recent transmis ca răspuns la o solicitare de informații adresată de redacția noastră, tabloul la zi al infrastructurii feroviare din județul Iași și din regiunea Moldovei, un sector vital dar afectat cronic de lipsa de predictibilitate. Cu un orizont de planificare strategică setat pentru perioada 2026-2030, datele arată un contrast evident: în timp ce reparațiile punctuale finanțate prin PNRR au fost închise la timp, marile proiecte de modernizare, cum ar fi Gara Pașcani sau conexiunea transfrontalieră cu Republica Moldova, sunt încă blocate în faza licitațiilor sau frânate de hățișul birocratic.
Miza este uriașă, atât din punct de vedere economic, cât și geopolitic, iar fondurile europene alocate prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei (CEF) și Programul Transport sunt disponibile. Problema rămâne însă ritmul în care instituțiile statului reușesc să transforme documentațiile în șantiere reale.
Contrastul execuției: succesul „Quick Wins” și impasul birocratic de la Pașcani
Cea mai concretă realizare a ultimilor ani în județul Iași o reprezintă finalizarea lucrărilor de tip „Quick Wins” pe secțiunea Mărășești – Tecuci – Bârlad – Vaslui – Iași. Finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), aceste intervenții au vizat o lungime cumulată de 42 de kilometri, având o valoare de 185 milioane de lei. Conform datelor ministerului, stadiul fizic și cel financiar au ajuns la 100%, investiția fiind recepționată la sfârșitul lunii noiembrie 2025. Scopul a fost unul pragmatic: eliminarea restricțiilor de viteză prin înlocuirea suprastructurii uzate.
La polul opus se află proiectul de modernizare a 47 de stații de cale ferată la nivel național, din care face parte și stația Pașcani. Deși este un nod feroviar crucial, proiectul finanțat prin Programul Transport 2021-2027 se află abia în etapa de proiectare. Ministerul recunoaște oficial că există întârzieri, motivul invocat de compania CFR S.A. fiind unul pur administrativ: „predarea documentațiilor cu întârziere sau incomplete”. Noul termen estimat de finalizare este abia semestrul al doilea din 2027.
Proiectul strategic major: conexiunea cu Republica Moldova
Cea mai importantă investiție de infrastructură grea aflată în faza de pregătire vizează reabilitarea liniei de cale ferată Roman – Iași – Frontieră (RO) – Ungheni (MD). Etapa 1 a acestui proiect presupune electrificarea liniei Iași – Frontieră și se pregătește documentația pentru lansarea procedurii de proiectare și execuție.
Datele tehnice și financiare ale acestui proiect arată dimensiunea efortului transfrontalier:
- Valoarea totală: 67,62 milioane de euro (din care 50%, adică 33,81 milioane de euro, reprezintă finanțarea directă a Uniunii Europene prin CEF).
- Alocări pe țări: 30,23 milioane euro pentru beneficiarul din România (CFR S.A.) și 3,57 milioane euro pentru Calea Ferată din Moldova.
- Timpul de implementare: 43 de luni (cu dată teoretică de început: 15 iulie 2025).
- Ce se construiește efectiv: Modernizare cu linie dublă (ecartament european de 1435 mm) pe cei 6,35 km ai secțiunii Iași – Socola; modernizare și electrificare a 17 km de linie simplă cu ecartament dublu (1435 mm și 1520 mm, specific spațiului ex-sovietic) între Socola și graniță; lucrări vitale de modernizare a Podului Eiffel peste râul Prut.
Obiectivul principal al acestei investiții este reducerea drastică a timpului pierdut astăzi cu procesarea tehnică a trenurilor la graniță, un pas esențial pentru fluidizarea exporturilor și importurilor în actualul context regional.
Strategia 2026-2030: ce așteaptă rețeaua Moldovei?
Pentru perioada următoare, viziunea strategică a Ministerului Transporturilor se bazează pe Programul Investițional 2021-2030. La nivelul regiunii, atenția este concentrată pe două direcții:
- Modernizarea coridoarelor TEN-T: Rutele Ploiești – Pașcani – Iași – Ungheni și Pașcani – Suceava – Siret urmează să treacă prin măsuri de creștere a vitezei și interoperabilitate, implementate etapizat în funcție de atragerea fondurilor.
- Electrificarea rutelor din afara rețelei TEN-T: Sunt vizate studiile și procedurile pentru liniile Tecuci – Bârlad – Iași, Verești – Botoșani și Bacău – Piatra Neamț – Bicaz. Aceste demersuri sunt însă într-o fază incipientă, cea a elaborării documentațiilor tehnico-economice.
Atragerea fondurilor europene: cifrele din dreptul regiunii
Deși sumele alocate la nivel național sunt considerabile (1,28 miliarde de euro prin Programul Transport și 677 milioane euro prin CEF pentru perioada 2021-2027), direcționarea concretă a fondurilor europene nerambursabile către regiunea Moldovei evidențiază următoarele axe de finanțare certe:
- 30 milioane euro pentru electrificarea liniei Iași – Frontieră.
- 23 milioane euro pentru îmbunătățirea trecerii feroviare la Vicșani – Vadul Siret (parte a coridorului de solidaritate cu Ucraina).
- 3,8 milioane euro pentru stația Pașcani.
- 2,33 milioane euro pentru reabilitarea unor poduri și podețe pe raza Regionalei CFR Iași (Etapa II).
Spre deosebire de alte perioade în care fondurile lipseau cu desăvârșire, tabloul actual ne arată că banii europeni există și sunt alocați pentru proiecte țintite. Ceea ce lipsește pentru ca regiunea să iasă din izolarea feroviară nu mai este finanțarea, ci capacitatea tehnică a instituțiilor statului și a firmelor de profil de a livra studii complete și de a finaliza la timp licitațiile.
Sursă foto: Point.md
