Senatul României a adoptat marți, cu votul favorabil al parlamentarilor PSD și AUR, o nouă inițiativă legislativă care impune reguli suplimentare privind legea pentru finanțarea ONG-urilor. În timp ce inițiatorii proiectului susțin că măsura este necesară pentru a asigura transparența totală a surselor de venit din sectorul neguvernamental, reprezentanții societății civile acuză o încercare de blocaj birocratic și de intimidare politică. Elena Calistru, președinte și co-fondator al organizației Funky Citizens, a reacționat dur, explicând că țintele declarate ale legii nu vor fi afectate, în timp ce asociațiile mici de caritate riscă blocajul total.
Discursul politic din jurul proiectului de lege s-a axat pe necesitatea deconspirării așa-numitelor „finanțări oculte” care ar susține organizațiile critice la adresa puterii. Elena Calistru a demontat această premisă, explicând că organizațiile de tip „watchdog” (câine de pază al democrației) sau redacțiile de jurnalism independent aplică deja o politică de transparență financiară proactivă, publicând anual rapoartele de activitate și bilanțurile contabile.
„Genul ăsta de lege care ‘se luptă’ cu dușmanul imaginar al ‘ONG-urilor sorosiste’ nu o să aibă niciun impact pe organizații din societatea civilă precum Funky Citizens, sau pe organizații din media ca Recorder și alții care îi enervează. Știți de ce? Pentru că deja publicăm transparent, de ani de zile, toate sursele noastre de venit. Nu doar le trimitem la ANAF. Ci sunt pe site. Dintotdeauna. Inclusiv bilanț”, a precizat Elena Calistru.
Președintele Funky Citizens a clarificat și motivul pentru care identitatea donatorilor persoane fizice nu este făcută publică. Nu este vorba despre sume uriașe, ci despre protejarea identității cetățenilor de rând, într-un mediu adesea ostil.
„Ce nu publicăm? Numele oamenilor, persoane fizice, pentru că mai ales în comunități mici îi facem ținte pentru fix genul ăsta de ură. Donațiile pe care noi le primim de la indivizi nu sunt de ordinul miilor de euro. Cei care ne susțin munca sunt oameni care donează 5, 10, maxim 100 euro, în niciun caz nu avem donatori milionari”, a adăugat Calistru, subliniind că donatorii provin majoritar din clasa medie și susțin aceste cauze ca o declarație de valori.
Cine va fi lovit de noua birocrație: asistența socială și pacienții
O consecință directă, și probabil necalculată de inițiatorii legii, este impactul asupra miilor de asociații care furnizează servicii sociale acolo unde statul român este deficitar. Legea pentru finanțarea ONG-urilor impune proceduri de raportare care necesită resurse administrative și contabile semnificative.
Elena Calistru avertizează că noile reglementări vor sufoca exact acele organizații care au cel mai mult nevoie să colecteze fonduri din comunitate pentru a supraviețui.
„Știți pe cine o să îngroape în birocrație această lege? Pe ONG-urile care fac muncă mai ales în domeniul social – cei care au grijă de copii săraci, de persoane cu autism, de cei care se străduiesc să facă viața mai ușoară pentru cei aflați în stadii terminale etc. Ei reușesc să mai adune donații ceva mai consistente pentru că într-adevăr au nevoie de resurse mult mai mari din comunitate”, atrage atenția președinta Funky Citizens.
Spre deosebire de asociațiile sociale, organizațiile mari de profil civic își asigură bugetele participând la competiții pentru obținerea de granturi europene sau internaționale, care presupun deja audituri riguroase, adaugă experta. Mai mult, Calistru a infirmat și mitul „îmbuibării” din fondurile ONG, declarând că în organizația sa niciun salariu net nu depășește suma de 2.000 de euro.
Un pattern istoric periculos
Critica adusă de reprezentanții societății civile nu vizează doar aspectele tehnice ale legii, ci direcția politică pe care o semnalează un astfel de vot în Parlament. Îngreunarea funcționării sectorului neguvernamental este un model recurent în statele cu derapaje autocratice.
„Am văzut filmul ăsta în multe alte țări care nu sunt un etalon de democrație – întâi vin după societatea civilă și după media independentă pentru că sunt un dușman ușor de construit. Și pentru că enervează când țin puterea sub lupă. Apoi după justiție”, a punctat Calistru.
Ea a reamintit că o tentativă legislativă similară a fost inițiată de Liviu Dragnea în 2017, utilizând aceeași retorică a „transparenței” ca paravan pentru un control politic sporit. Modele similare au fost implementate în Ungaria de către regimul lui Viktor Orbán, și într-o formă extremă, în Federația Rusă.
„Din ură pentru ăștia ca noi care spun lucrurilor mai pe șleau și enervează politicieni, o să bușiți niște organizații care chiar fac treaba statului în straturile cele mai vulnerabile ale societății. Mă simt un pic vinovată că pe unii atâta îi duce orbirea de ură, încât să nu se gândească la consecințe, ci doar la sloganuri. Să vă fie rușine!”, a concluzionat Elena Calistru.
