Fostul președinte Traian Băsescu susține că actuala criza politică este o consecință directă a modului în care coaliția de guvernare a organizat scrutinurile electorale anterioare. Într-o intervenție televizată acordată duminică seara, fostul șef al statului a lansat o serie de acuzații la adresa partidelor aflate la putere, argumentând că deciziile luate pentru conservarea influenței politice au slăbit instituțiile statului și au condus la ignorarea repetată a legii fundamentale.
Traian Băsescu a descris anul 2024 drept un „an negru pentru democrația românească”, criticând dur deciziile tactice ale alianței PSD-PNL. În centrul criticilor sale se află decizia de a comasa alegerile locale cu cele europarlamentare, o manevră politică pe care o consideră responsabilă de denaturarea voinței electoratului.
În viziunea fostului președinte, configurația actuală a Parlamentului și administrației locale nu reflectă un proces democratic real, ci eficiența aparatului administrativ al celor două mari partide. „Obiectivul lor a fost menținerea la putere a tandemului PSD-PNL”, a declarat Traian Băsescu.
Conform analizei sale, blocajele majore de pe scena publică derivă tocmai din acest deficit de legitimitate. Fostul șef al statului a susținut că parlamentarii și primarii rezultați în urma acestui proces electoral forțat nu dispun de autoritatea necesară pentru a stabiliza scena politică și a oferi soluții viabile la tensiunile momentului.
Guvernarea în afara cadrului constituțional
O altă problemă sistemică invocată în declarațiile publice este mutarea centrilor de decizie din instituțiile oficiale ale statului către foruri informale de partid. Băsescu a afirmat că tensiunile politice nu reprezintă o anomalie în sine, amintind că a guvernat timp de un deceniu pe fondul unor fracturi majore cu partidele mari, însă a acuzat modul în care actuala clasă politică alege să gestioneze conflictele.
Problema centrală, în opinia sa, este ignorarea repetată a Constituției. Băsescu a atras atenția asupra utilizării unor concepte politice care nu se regăsesc în arhitectura legală a statului român, dând ca exemple sintagme precum „Coaliția decide” sau ideea unui „guvern de armistițiu”.
Aceste formule de compromis, negociate strict politic, anulează rolul Parlamentului, afirmă fostul președinte. El a avertizat că implementarea unor soluții extraconstituționale fragilizează autoritatea instituțiilor și vulnerabilizează România în fața crizelor.
Distincția privind validitatea mandatului prezidențial
Deși contestă legitimitatea majorității parlamentare, Traian Băsescu a făcut o delimitare clară în ceea ce privește funcția supremă în stat. Acesta susține validitatea mandatului președintelui Nicușor Dan, argumentând că scrutinul pentru Palatul Cotroceni a funcționat pe alte baze.
„La președinte procesul electoral s-a reluat de la zero, în condiții curate”, a precizat Băsescu. Această nuanță este folosită pentru a explica actuala dinamică de putere de la București: un șef de stat pe care îl consideră validat democratic se află în opoziție cu un aparat politic parlamentar pe care îl consideră viciat de la formare.
