Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a amânat din nou, joi, pronunțarea unei decizii definitive în litigiul pe care l-a deschis împotriva Guvernului și Ministerului Finanțelor, având ca miză plata unor restanțe salariale către magistrați estimate la aproximativ 5 miliarde de lei (1 miliard de euro). Noul termen pentru soluționarea recursului a fost stabilit pentru data de 8 octombrie, reprezentând a șasea amânare în acest dosar.
Procesul se află în prezent în faza de recurs la instanța supremă, judecat de un complet al Secției de Contencios Administrativ și Fiscal, după ce Curtea de Apel București a dat câștig de cauză ÎCCJ în primă instanță, pe 5 mai. Prin acea decizie, Executivul și Ministerul Finanțelor au fost obligate să asigure fondurile necesare, inclusiv prin rectificare bugetară, pentru plata drepturilor salariale restante.
Hotărârea Curții de Apel București din luna mai impunea Guvernului punerea în executare a deciziei în termen de 10 zile de la rămânerea ei definitivă. Neîndeplinirea acestei obligații atrăgea penalități de 1% pe zi de întârziere și o amendă zilnică echivalentă cu 20% din salariul minim brut pe economie.
Acțiunea în instanță a fost inițiată de Înalta Curte sub semnătura președintei instituției, judecătoarea Lia Savonea. În cererea de chemare în judecată se argumentează că neplata acestor sume încalcă dreptul de proprietate al judecătorilor, care dețin titluri executorii neexecutate de peste un deceniu. De asemenea, instanța supremă acuză Executivul de încălcarea principiului separației puterilor în stat și de subminarea legitimității sistemului judiciar prin refuzul de a asigura fondurile necesare.
Reacția Guvernului și sesizarea Curții Constituționale
Pe parcursul judecării recursului, la începutul lunii iulie, reprezentanții Guvernului au solicitat sesizarea Curții Constituționale a României (CCR) pentru a lămuri dacă o instanță judecătorească are competența de a obliga Executivul la alocări bugetare suplimentare și de a stabili drepturi financiare care depășesc plafoanele bugetare reglementate prin lege. Totodată, Guvernul a cerut suspendarea procesului și sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) cu o întrebare preliminară.
Premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat oficial, pe 2 iulie, decizia de a sesiza CCR cu privire la existența unui conflict juridic de natură constituțională între Guvern și ÎCCJ pe tema acestor plăți. Acesta a argumentat că instanțele nu dețin legitimitatea de a decide distribuirea banilor publici, catalogând o astfel de acțiune drept o „ingerință directă în activitatea executivă a statului” care afectează echilibrul bugetar.
Curtea Constituțională a luat în discuție sesizarea Guvernului în luna iulie, urmând să se pronunțe pe 23 septembrie, dată premergătoare noului termen stabilit de instanța supremă în procesul de fond.
