Cancer de col uterin: România are 36 de cazuri noi la 100.000 de femei, față de 12 în media Uniunii Europene și 5 în Malta, arată un studiu prezentat luni, 26 octombrie, la Congresul ESMO de la Madrid. Diferența de 7,2 ori dintre România și Malta este cea mai mare dintre cele două cancere analizate de cercetători, cel pulmonar și cel de col uterin.

Studiul se numește „Impact of cancer inequalities in Europe on preventable cancers: focus on cervical and lung cancer” și a fost prezentat de epidemiologul italian Diego Serraino, consultant al Alianței Împotriva Cancerului, rețeaua națională de oncologie a Ministerului Sănătății din Italia. Cercetătorii au pornit de la estimările pe 2024 ale Sistemului European de Informații privind Cancerul (ECIS), au comparat rata fiecărei țări cu media europeană și au calculat câte cazuri apar în plus în țările aflate peste medie.
Cancer de col uterin: România, de trei ori peste media europeană
În cele 27 de state membre se înregistrează anual aproximativ 28.000 de diagnostice noi, cu o incidență medie de 12 la 100.000 de femei. România are 36, adică de trei ori media. Zece țări sunt peste medie, iar împreună ele au 4.866 de cazuri în plus față de situația în care ar fi avut rata medie europeană. Cele mai multe sunt în România:
- România: 2.475 de cazuri în plus
- Polonia: 861
- Bulgaria: 407
- Ungaria: 360
- Portugalia: 263
România singură are 50,9% din cazurile în plus ale celor zece țări. Celelalte cinci state din grup, la un loc, adaugă 500.

Cealaltă jumătate a studiului privește cancerul pulmonar. La bărbați, incidența merge de la 38 la 100.000 în Suedia la 130 în Ungaria, iar România are 1.533 de cazuri în plus. La femei, de la 20 în Lituania la 83 în Danemarca. Adunate, cele două cancere dau 29.412 de cazuri în plus în 2024, în țările aflate peste media europeană:
- cancer pulmonar, bărbați: 11.105
- cancer pulmonar, femei: 13.441
- cancer de col uterin: 4.866
Pentru cancerul de col uterin, autorii indică două pârghii: vaccinarea împotriva papilomavirusului uman (HPV), principala cauză a bolii, și participarea la screening, care permite depistarea leziunilor precanceroase.
Testul gratuit: cine îl poate face în programul de screening

Programul național de screening există din 2012 și oferă testul Babeș-Papanicolau gratuit femeilor între 25 și 64 de ani, o dată la cinci ani, indiferent dacă sunt asigurate sau nu. Participarea rămâne mică: o analiză publicată în 2025 despre screeningul pentru cancerul de col uterin în Europa și în România o situează sub 20%.
Programul este în curs de actualizare. Proiectul CLARA, finanțat european prin Programul Sănătate și coordonat de Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București, are ca parteneri Institutul Național de Sănătate Publică și Institutul Regional de Oncologie (IRO) Iași, printre alții. Proiectul rulează din decembrie 2025 până în octombrie 2029 și prevede o metodologie de screening actualizată, un registru digital al testărilor și formarea a 700 de specialiști, pentru 272.256 de persoane din grupul țintă.
La Iași, IRO a publicat în februarie 2026 criteriile pentru acest proiect: testare HPV pentru femei fără simptome, între 25 și 65 de ani, din grupuri vulnerabile, în județele Iași, Vaslui, Bacău, Botoșani, Neamț și Suceava. Din grup fac parte, printre altele, femeile neasigurate, cele care primesc venit minim de incluziune, șomerele și cele din comunități marginalizate.
IRO Iași a anunțat încă din aprilie că reia caravanele de screening oncologic în mediul rural din Nord-Est, cu teste Babeș-Papanicolau și HPV pentru col uterin. Medicii de familie identifică persoanele eligibile și organizează programările.
Vaccinarea împotriva HPV este gratuită până la 26 de ani

Vaccinul anti-HPV este gratuit pentru fete și băieți între 11 și 26 de ani, după ce legea de extindere a fost promulgată în iunie 2025. Din octombrie 2025 vaccinarea se face la cabinetele medicilor de familie.
În estimările pentru 2024, România are 2.475 de cazuri de cancer de col uterin peste nivelul mediei europene, mai mult de jumătate din excesul celor zece țări care depășesc media.


