Metoda STOP, învățată pe 21 octombrie de elevii Colegiului „Unirea” din Brașov, reduce verificarea unei știri la patru pași care se fac în mai puțin de 30 de secunde: sursa, titlul, alte surse și poza. Ea poate fi folosită oriunde, inclusiv de părinții și profesorii din Iași, la prima postare virală care îți face inima să bată mai repede.
Elevii brașoveni au participat la cursul „Fake News”, cu subtitlul „Cum să nu te păcălească internetul”, ținut de jurnaliști de la Radio România Brașov FM. Redactorul Florin Pop, de la emisiunea Pulsul Zilei, a pus elevii să asculte împreună două știri despre sera specială a colegiului, una reală și una inventată, apoi să descopere ce le deosebește. Jurnalista Camelia Vlad a completat atelierul cu metoda STOP. Cursul face parte dintr-un proiect de educație media al Bibliotecii Județene „George Barițiu” din Brașov, desfășurat împreună cu postul de radio, cu cursuri adaptate de la preșcolari până la seniori.
Metoda STOP, pas cu pas
Camelia Vlad a explicat cele patru litere astfel:
- S, de la sursă: cine a publicat informația și dacă sursa poate fi verificată;
- T, de la titlu: un titlu șocant sau scris cu majuscule cere suspiciune;
- O, de la „other sources”: se caută și alte surse care spun același lucru;
- P, de la poză: imaginea se verifică prin căutare inversă pe Google.
Scopul, a spus jurnalista, este să oprești derularea paginii și reacția emoțională. „Sunt convinsă că metoda STOP îi va ajuta să pună pe pauză reacția emoțională.” Toți cei patru pași, a adăugat ea, durează cel mult jumătate de minut.
Cum aplici metoda STOP pe o postare virală
Un caz recent arată cum funcționează pașii. În septembrie, pe rețelele de socializare a circulat informația că președintele Nicușor Dan ar fi angajat o nouă consilieră pe probleme de dezinformare. Consiliera prezidențială Martina Orlea, cea care ocupă într-adevăr funcția, a explicat în postarea ei cum a funcționat mecanismul. Fotografiile erau reale, dar o tânără procuroare fusese prezentată cu o identitate care nu era a ei. Orlea estimează că informația a ajuns la aproximativ un milion de oameni, pe Facebook, TikTok și LinkedIn. Cazul a fost relatat de Ora de Iași în septembrie.
Aplicat pe acest caz, STOP arată așa:
- Sursa: mai multe profiluri de Facebook care postează des pe teme politice au distribuit aproape simultan texte asemănătoare, potrivit lui Orlea, apoi postările au fost preluate în sute de grupuri;
- Titlul: postările veneau cu comentarii denigratoare și prezentau o numire care nu avusese loc;
- Alte surse: numirea reală a consilierei era publică, iar căutarea numelui ei ducea la persoana potrivită;
- Poza: fotografia era autentică. Povestea din jurul ei era inventată, de aceea căutarea inversă trebuie citită împreună cu verificarea numelui.
Verificatorii de fapte documentează astfel de cazuri. În august 2025, o postare virală pe TikTok și Facebook susținea că Uniunea Europeană a ordonat României să demoleze baraje. Comisia Europeană a răspuns Europei Libere că nu există nicio directivă sau reglementare care să impună unui stat membru demolarea unui baraj anume, iar Apele Române au precizat că cifra de 1,2 milioane de „bariere” din Europa nu privește barajele mari, precum Porțile de Fier, Vidraru sau Bicaz. Povestea a fost reconstituită de Europa Liberă. În decembrie 2025 a circulat o fotografie cu apă îmbuteliată din Vidraru, servită la o întâlnire a președintelui Dan cu Emmanuel Macron. Platforma Factual, a organizației Funky Citizens, a declarat pe 17 decembrie 2025 că afirmația este falsă: imaginea era generată de inteligență artificială.
Grecia interzice rețelele sociale sub 15 ani
Parlamentul Greciei a aprobat în octombrie o lege care interzice copiilor sub 15 ani să folosească platformele de socializare. Interdicția intră în vigoare la 1 ianuarie 2027. Premierul Kyriakos Mitsotakis a dat platformelor două luni și jumătate pentru a găsi o metodă de verificare a vârstei care să protejeze viața privată. Ministrul Dimitris Papastergiou a indicat aplicația „Kids Wallet”, care arată doar dacă utilizatorul are sub sau peste 15 ani, fără alte date personale. Australia a fost prima țară cu o lege de acest fel, în 2025, iar legea adoptată în Franța a fost anulată de Consiliul Constituțional în august.
Interdicția vizează vârsta. Un adolescent de 16 ani rămâne pe aceleași platforme, cu aceleași postări virale, și are nevoie de aceleași patru gesturi.
Ce pot face părinții și profesorii acasă și în clasă
Exercițiul de la Brașov se poate repeta în orice clasă sau în orice bucătărie. Se aleg două știri, una reală și una inventată, se citesc pe rând, iar copiii spun ce îi face să se îndoiască. Apoi se aplică pașii S, T, O, P pe o postare care circulă chiar în ziua aceea. Pentru verificarea unei afirmații politice sau economice, există platforma Factual, care publică verificările făcute de echipa Funky Citizens.
Un obicei simplu: înainte de „distribuie”, copilul spune cu voce tare cine a publicat și unde a mai găsit informația. Dacă nu poate răspunde în 30 de secunde, postarea nu pleacă mai departe. Martina Orlea a spus că aceleași mecanisme care au dus cazul din septembrie la un milion de oameni pot promova știri false pe orice temă, de la Hello Kitty la vaccinuri și la alegeri.
