Vicepreședintele Parlamentului European, Nicu Ștefănuță, consideră că politicile de austeritate și lipsa de soluții pentru cetățenii vulnerabili favorizează ascensiunea formațiunilor de extremă dreaptă în Europa și în România. Într-un interviu acordat în cadrul emisiunii „Pașaport diplomatic”, oficialul european a criticat și ineficiența programelor guvernamentale de repatriere a diasporei, argumentând că românii se vor întoarce doar atunci când vor beneficia de un sistem de educație și sănătate funcțional, nu în urma unor stimulente financiare punctuale.
În contextul creșterii susținerii electorale pentru partidele de extremă dreaptă, Nicu Ștefănuță a propus o paralelă între situația din România și cea din landul german Saxonia-Anhalt, o fostă regiune comunistă unde extrema dreaptă a ajuns la un scor de aproximativ 40%. Europarlamentarul a argumentat că ambele regiuni se confruntă cu probleme structurale similare, care creează un mediu propice pentru discursul extremist.
„România este un Saxonia-Anhalt de 20 de ori mai mare”, a afirmat Ștefănuță, enumerând vulnerabilitățile comune: migrația forței de muncă, îmbătrânirea populației și impactul tăierilor bugetare. El susține că politicile economice bazate strict pe austeritate reprezintă scânteia care generează votul de protest. Referitor la măsurile de reducere a deficitului implementate de actualul guvern de la București, vicepreședintele PE a apreciat că, deși echilibrarea bugetară este necesară, abordarea a fost dezechilibrată. „Mi s-a părut că a lăsat prea multe victime dintre vulnerabili și prea puțini dintre cei privilegiați”, a declarat oficialul european, sugerând că eforturile ar trebui concentrate pe reducerea cheltuielilor neesențiale.
Extrema dreaptă capitalizează pe fondul abandonării temelor sociale
Europarlamentarul a atras atenția asupra unei schimbări de paradigmă politică, în care formațiunile extremiste preiau teme cu un puternic impact social, specifice în mod tradițional stângii politice, cum ar fi criza locuințelor sau dobânzile bancare ridicate.
Pentru a ilustra această tendință, Ștefănuță a menționat o dezbatere recentă din Parlamentul European privind rata dobânzii Băncii Centrale Europene și impactul acesteia asupra locuirii, unde reprezentanții extremei drepte, inclusiv partidul lui Jordan Bardella, au susținut măsuri de protecție socială. În România, el a criticat lipsa unei oferte politice de stânga autentice, care să răspundă nevoilor cetățenilor afectați de crizele economice, situație care împinge electoratul către formațiuni precum AUR. „Ei nu sunt naziști, nu sunt extremiști […] doar o minoritate, dar mare parte sunt destul de vulnerabili”, a explicat europarlamentarul, subliniind necesitatea recuperării acestor alegători care se simt abandonați, în special în zonele rurale și micile orașe.
Aceeași stare de vulnerabilitate a fost identificată de Ștefănuță și în rândul comunităților de români din străinătate. În ciuda percepției publice, o mare parte a diasporei trăiește la limită. Referindu-se la inițiativele guvernamentale de repatriere, bazate pe stimulente financiare, vicepreședintele PE a fost categoric: „Asta nu e o rezolvare”.
Potrivit acestuia, decizia de a reveni în țară nu depinde de oferte financiare izolate, întrucât veniturile pot fi obținute și în România, ci de certitudinea unor servicii publice de calitate. „Oamenii din diaspora se întorc când mai multe condiții sunt îndeplinite: când ai unde să duci copilul la școală […] când știu că au un spital ca lumea, pentru că în timp au mai îmbătrânit și nu vor să moară de nosocomiale”, a precizat Ștefănuță, punctând că lipsa infrastructurii sociale este principalul obstacol în calea repatrierii.
Întârzieri în anchetarea alegerilor din 2024 și nevoia de acțiune
Interviul a abordat și subiectul sensibil al anulării primului tur al alegerilor prezidențiale din România, din decembrie 2024, ca urmare a unor campanii coordonate pe rețelele sociale, în principal pe platforma TikTok. Europarlamentarul a criticat dur lipsa de transparență și întârzierea publicării rezultatelor investigațiilor, atât de către autoritățile române, cât și de către Comisia Europeană, în ciuda existenței cadrului legal oferit de Digital Services Act.
Ștefănuță a solicitat publicarea urgentă a raportului Comisiei Europene, subliniind că lipsa unui răspuns clar subminează încrederea publică și alimentează discursul extremist. „Boala lungă este moarte sigură”, a avertizat el. „Clar a fost o rețea coordonată și din exterior să influențeze alegerile din România. Dar mai mult de atât nu știm. Și asta nu este ok, pentru că, cu cât trece timpul, credibilitatea se duce de pământ.”
În contextul discuțiilor de la nivel european privind limitarea accesului minorilor la platformele de social media, vicepreședintele Parlamentului European a pledat pentru un pachet complex de măsuri, avertizând asupra efectelor devastatoare ale algoritmilor. El a comparat dependența generată de rețelele sociale cu cea produsă de drogurile de mare risc și a relatat concluziile unor discuții purtate cu specialiști în psihiatrie pediatrică, care raportează o creștere a numărului de copii cu funcții cognitive afectate.
Totodată, Ștefănuță s-a pronunțat ferm pentru interzicerea utilizării telefoanelor mobile în timpul orelor de curs în școlile din România, o măsură deja aplicată în alte state europene. El a corelat consumul excesiv de tehnologie cu rezultatele îngrijorătoare obținute de România la testele PISA, unde decalajul de performanță dintre elevii din mediul rural și cei din urban este în continuă creștere, pe fondul avansului rapid al inteligenței artificiale pe piața muncii.
Sprijinul pentru Ucraina și starea de pregătire a României
Referitor la contextul de securitate, vicepreședintele PE a reafirmat necesitatea sprijinirii Ucrainei, argumentând că armata ucraineană reprezintă, în prezent, un scut pentru România. El a subliniat contrastul dintre capacitatea militară și experiența de luptă a Ucrainei și nivelul scăzut de pregătire al României.
Ștefănuță a criticat lipsa unei culturi a rezilienței la nivelul populației civile din România, menționând absența informațiilor publice clare privind procedurile de urgență și localizarea adăposturilor civile, în opoziție cu modelul statelor nordice. „Avem și zero reziliență […] să ai habar de tot ce se întâmplă, unde ai un adăpost”, a afirmat europarlamentarul, solicitând clasei politice să abordeze cu pragmatism și transparență problemele de securitate națională și infrastructură de apărare, susținând totodată o poziție mai proactivă și independentă a Uniunii Europene în domeniul apărării.
