Anatol Șalaru, fost ministru al Transporturilor și al Apărării din Republica Moldova, a spus la Iași că Republica Moldova trebuie să se unească cu România. Declarația a venit miercuri, 4 noiembrie, la forumul „Conectăm Moldova” de la Palas, unde reprezentanta CNAIR a promis că două loturi din A7 vor fi gata până la finalul anului.
Forumul regional „Conectăm Moldova” a ajuns la a doua ediție. Organizator este Asociația #HaiCăSePoate. Au fost patru discuții, despre autostrăzile A7, A8 și A13, inițiativa civică, mobilitatea urbană și finanțările pentru regiune. Dialogurile s-au prelungit peste programul stabilit.
În primul panel au vorbit președintele Consiliului Județean Botoșani, Valeriu Iftime, consilierul primarului Iașului Petru Movilă, fostul consilier prezidențial Iulian Fota, Anatol Șalaru și Cristina Amărăzeanu, șefa Departamentului Obținere Finanțări din CNAIR. Cifrele proiectate în sală, între care cei 7,8 miliarde de euro ai A8, sunt în articolul din 4 noiembrie.
Anatol Șalaru: „Republica Moldova trebuie să se unească cu România”
Anatol Șalaru a fost ministru al Transporturilor, apoi al Apărării, în Republica Moldova. Conduce Partidul Unității Naționale. La Iași a legat discuția despre autostrăzi de relația dintre cele două state.
Pentru Republica Moldova, a spus el, autostrada are două rosturi. Aduce investitori străini și o leagă de Uniunea Europeană, ceea ce o face mai sigură. Șalaru a adăugat că România „pune accentele necesare” pentru această interconectare.
„Într-un viitor mai apropiat sau mai îndepărtat, Republica Moldova trebuie să se unească cu România.”
Anatol Șalaru, la forumul „Conectăm Moldova”
Fostul ministru a descris unirea ca pe un proces care se petrece în fiecare zi. El s-a referit atât la căile de comunicație, cât și la rețelele de energie.
Pe harta autostrăzilor, legătura cu Republica Moldova se numește A8: Târgu Mureș–Iași–Ungheni.
Iulian Fota: ar fi „o crimă națională” ca guvernul să nu termine A7 și A8
Iulian Fota, fost consilier prezidențial pentru securitate națională, a pornit de la mobilitatea militară. De câțiva ani se lucrează cu ideea unui „Schengen militar”, în care trupele să se miște mai repede, a spus el. Există însă culoare strategice fără autostrăzi.
Fota a pomenit programul european SAFE, „Acțiunea pentru Securitatea Europei”. Acesta cuprinde fonduri pentru capabilități militare și pentru terminarea A7, spre Ucraina, și a A8, spre Republica Moldova. În sală a fost proiectat și slide-ul din Programul de guvernare: credite SAFE pentru avansuri și pentru infrastructură cu utilizare duală, pe A7 Pașcani–Siret și pe A8 Târgu Mureș–Iași–Ungheni.
Proiectele merg greu, a spus Fota, „pentru că avem oameni în România care își iubesc propriile averi și propriile interese mai mult decât pe cele naționale”. A mai spus că războiul din Ucraina a deschis o șansă istorică, aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, pe care nimeni nu o vedea înainte de a doua agresiune rusă.
„Ar fi o crimă națională ca guvernul să nu ducă proiectele astea la capăt.”
Iulian Fota, despre A7 și A8
A7: CNAIR promite două loturi până la Pașcani în 2026
Cristina Amărăzeanu a dat termene pentru A7, sectorul Bacău–Pașcani. „În mod cert, vom finaliza până la finele anului primele două loturi de la Bacău la Pașcani”, a declarat ea. Al treilea lot, Mircești–Pașcani, va fi gata anul viitor, „cât de devreme se poate, în funcție de condițiile meteo”.
Cifrele de pe teren sunt în articolele noastre. La 23 octombrie, raportarea CNAIR dădea 71,70% pentru primul lot, Săucești–Trifești. Lotul Mircești–Pașcani depășise 54% la 25 septembrie. Pe slide-ul din sală, A7 Pașcani–Siret apare cu termen în 2030.
Întrebările despre decontări, puse de Irinel Bucur, de la #HaiCăSePoate, au arătat și o restanță. Pentru segmentul Focșani–Bacău, constructorul mai are de primit două miliarde de lei, deși lucrările s-au încheiat la sfârșitul verii.
Pentru cele două loturi de la Pașcani la Suceava, CNAIR așteaptă constituirea garanției de bună execuție de către constructor. Abia după aceea poate fi emis ordinul de începere a lucrărilor.
A8: trei tronsoane, în întârziere față de termenul SAFE
Cătălin Urtoi, membru fondator al #HaiCăSePoate și moderator al panelului, a spus că programul SAFE cere ca execuția să fie gata la 31 decembrie 2030. Pe sectorul ieșean al A8, spune el, trei tronsoane întârzie față de acest termen.
„Trei tronsoane sunt chiar în mare întârziere, pentru că acest program SAFE înseamnă finalizarea, din punctul de vedere al execuției, la 31 decembrie 2030.”
Cătălin Urtoi
Cele trei tronsoane sunt Târgu Frumos–Lețcani, Lețcani–Iași și Iași–Ungheni. Pe 28 octombrie, Curtea de Apel București a suspendat executarea contractului pentru Lețcani–Iași, după contestația unui ofertant. Următorul termen în instanță este 18 noiembrie, ora 9:00. Pe celelalte două tronsoane, ofertele sunt în reevaluare după contestații.
Slide-ul din sală pune finalul întregii A8, Târgu Mureș–Iași–Ungheni, în 2032. Termenul SAFE este 31 decembrie 2030.
Vasile Asandei: în 2028–2034 „nu vom putea da toți banii pe infrastructură”
Vasile Asandei, directorul general al Agenției de Dezvoltare Regională Nord-Est, a vorbit despre priorități. Autostrăzile, drumurile expres și centurile ocolitoare sunt toate pe listă. „Nu avem bani pentru toate”, a spus el, iar ordinea trebuie stabilită pe date, cifre și analize.
Pentru perioada 2028–2034, a mai spus Asandei, e nevoie de un plan de țară în care interesele fiecăruia să fie puse la un loc. „Nu vom putea da toți banii pe infrastructură”, pentru că la nivel european trebuie crescută și competitivitatea, iar o parte din bani merge către firme.
Cătălin Urtoi a pus cifrele alături. Tot ce se află acum în execuție, în diferite stadii, înseamnă circa 33 de miliarde de euro, iar cele cinci autostrăzi prioritare, A0, A1, A7, A8 și A3, ajung la 16,03 miliarde. Banii vin din Planul Național de Redresare și Reziliență, Programul Transport 2021–2027, Mecanismul pentru Interconectarea Europei, SAFE, bugetul european 2028–2034 și bugetul național.
Tren metropolitan și monorail, pe agenda Iașului
Celelalte discuții au vorbit despre inițiativa civică în proiectele de dezvoltare regională și despre o mobilitate urbană predictibilă pentru Iași și zona metropolitană. Pe agendă au fost trenul metropolitan și monoraiul, plus oportunitățile de investiții și finanțări pentru regiune.
În sală au fost reprezentanți ai Consiliului Județean și ai Primăriei Iași, primari din Aroneanu, Ciortești și Ciurea, consilieri locali, asociații civice, profesori universitari și oameni de afaceri. Au venit și reprezentanții companiilor Max Bögl și System Monorail Urban, din Germania.
Organizatorii pregătesc pentru anul viitor un forum de investiții. Ei vor ca fiecare județ din Moldova să fie legat de Iași, inclusiv Botoșaniul.
