Sentințele în dosarul „Flux”. Achitări la vârful Primăriei Iași și condamnări la nivelul OCPI și al dezvoltatorului

Tribunalul Iași a pronunțat sentințele pe fond în dosarul „Flux”, o speță centrală pentru urbanismul ieșean din ultimii ani. Deși situația de fapt arată existența unui imobil de nouă niveluri construit în cartierul Tătărași în baza unei autorizații inițiale pentru doar două, magistrații au decis, în primă instanță, achitarea conducerii Primăriei Municipiului Iași. Instanța a reținut că nu există vinovăție penală pentru primarul Mihai Chirica, fostul viceprimar Gabriel Harabagiu și fostul arhitect-șef Anca Brândușescu. În schimb, decizia a inclus o condamnare cu executare pentru un funcționar al Oficiului de Cadastru (OCPI) și pedepse cu suspendare, respectiv amenzi penale, pentru dezvoltatorul imobiliar.

Dosarul instrumentat de procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) a pornit de la ipoteza că ridicarea a șapte niveluri suplimentare și intabularea ulterioară a imobilului nu s-ar fi putut realiza fără sprijinul și complicitatea aparatului administrativ care reglementează și controlează urbanismul la nivel local. Cercetarea judecătorească, desfășurată pe parcursul a aproape patru ani, a respins însă teza acuzării în privința oficialilor municipalității.

Sentințele dictate de judecătorul Adrian Mereuță pentru reprezentanții administrației publice locale sunt următoarele:

• Mihai Chirica (Primar): Achitat de acuzațiile de complicitate la fals intelectual (două acte materiale) și complicitate la abuz în serviciu.
• Gabriel Harabagiu (Fost viceprimar): Achitat de acuzațiile de fals intelectual și abuz în serviciu.
• Anca Brândușescu (Fost arhitect-șef): Achitată de acuzațiile de fals intelectual și abuz în serviciu.

Perspectiva apărării a subliniat lipsa de temeinicie a probatoriului strâns de DNA împotriva conducerii Primăriei. Daniel Atasiei, avocatul primarului Mihai Chirica, a declarat: „Impresia mea este că unul dintre martori avea toate motivele să facă aceste golănii și să dea vina pe primar. Cred că acest lucru se va vedea din motivarea dată de judecători. Faptele reale se stabilesc în timpul cercetării judecătorești, prin depunerea de probe, depozițiile martorilor și realizarea de expertize. Pentru mine, soluția judecătorului nu este o surpriză. Toate probele convergeau spre această soluție.”

Sancțiunile dispuse pentru Oficiul de Cadastru și mediul privat

Spre deosebire de deciziile favorabile reprezentanților Primăriei, instanța a pronunțat condamnări pentru persoanele implicate în faza de intabulare și execuție a imobilului. Singura pedeapsă privativă de libertate cu executare a fost dictată împotriva Marianei Popa, juristă în cadrul OCPI, persoana care a operat înregistrarea în cartea funciară a clădirii neconforme cu autorizația inițială:

• Mariana Popa: Condamnată la 3 ani de închisoare cu executare în regim de detenție pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, alături de interzicerea dreptului de a ocupa o funcție de răspundere într-o instituție publică timp de trei ani după eliberare.

În ceea ce privește dezvoltatorul privat, omul de afaceri Tudor Cheșcu și compania sa, SC Flux SRL, decizia instanței a vizat atât latura penală, cât și restricționarea capacității comerciale viitoare:

• Tudor Cheșcu: Achitat pentru complicitate la fals intelectual, dar condamnat la 3 ani de închisoare cu suspendare (pe durata unui termen de supraveghere de 4 ani) pentru complicitate la abuz în serviciu.
• SC Flux SRL: Sancționată cu o amendă penală de 500.000 lei pentru complicitate la abuz în serviciu.
• Interdicții complementare: Instanța a interzis firmei dreptul de a mai presta activități în domeniul construcțiilor pentru o perioadă de trei ani. Totodată, SC Flux SRL este obligată să publice, pe propria cheltuială, în trei ediții ale unui cotidian cu acoperire națională, extrasul din hotărârea de condamnare și descrierea faptei penale.

Hotărârea Tribunalului Iași evidențiază o fractură juridică între realitatea faptică din teren (construirea unui imobil mult peste regimul de înălțime autorizat) și capacitatea de a stabili o răspundere penală directă la nivelul autorității emitente. Sentința sugerează că, în acest caz specific, deficiențele mecanismelor de control urbanistic din cadrul Primăriei nu au întrunit elementele constitutive ale unor infracțiuni penale din partea decidenților.