Administrația locală din Iași a anunțat un nou proiect pentru construirea unei creșe în cartierul Galata, în contextul în care deficitul de locuri din sistemul de stat lasă anual sute de familii fără alternative. Deși municipiul se confruntă cu o criză acută a infrastructurii antepreșcolare, bilanțul ultimilor ani indică zero clădiri noi ridicate de la zero cu această destinație, proiectele aprobate în urmă cu șase ani fiind lăsate la stadiul de documentație. În contrast, la nivel național au fost inaugurate peste 110 creșe prin PNRR, iar comune din zona metropolitană ieșeană sau administrații din Capitală raportează investiții majore finalizate.
Potrivit unui anunț recent al Primăriei Municipiului Iași, o nouă creșă ar urma să fie construită pe Șoseaua Voinești nr. 26, pe locul fostelor fundații ale Școlii „Tudor Arghezi”. Unitatea va avea o capacitate de șase grupe (pentru copii între 3 luni și 3 ani) și va fi dotată cu spații de joacă, bloc alimentar, spălătorie și cabinet medical cu izolator.
Valoarea totală a investiției se ridică la 23,4 milioane de lei, fondurile urmând să fie asigurate prin Programul Regional Nord-Est 2021 – 2027. Durata estimată pentru execuția lucrărilor este de 24 de luni. Primarul Mihai Chirica a declarat că asigurarea de noi locuri reprezintă „o componentă vitală pentru dezvoltarea Iașului”, subliniind intenția municipalității de a atrage fonduri europene pentru infrastructura educațională.
Istoricul promisiunilor: proiectele din 2020, rămase doar pe hârtie
Anunțul noii investiții din Galata vine pe fondul unui blocaj administrativ prelungit, care a marcat ultimii ani în ceea ce privește infrastructura educațională timpurie a Iașului. Conform documentațiilor publice, în luna iunie 2020, Consiliul Local Iași aproba indicatorii tehnico-economici pentru construirea simultană a patru creșe noi. Aceste proiecte promiteau, pe hârtie, o capacitate suplimentară esențială de 550 de locuri.
Locațiile vizate atunci erau Șoseaua Iași-Voinești, Aleea Nicolina (lângă Școala „Ion Neculce”), Bulevardul Tudor Vladimirescu și Strada Canta. Niciunul dintre aceste patru proiecte nu a ajuns însă în etapa de execuție. După șase ani de la aprobarea inițială, ele au rămas la stadiul de planșe și hotărâri de consiliu. Practic, actualul proiect anunțat pe Șoseaua Voinești nu reprezintă o inițiativă nouă, ci o încercare de a finanța prin noul exercițiu financiar european o documentație blocată în circuitul birocratic din ultimii șase ani.
Singura extindere a capacității din ultimii ani în municipiul Iași nu a constat într-o clădire dedicată exclusiv antepreșcolarilor, ci în alocarea a patru săli de grupă (80 de locuri) în incinta noii Grădinițe „Grigore Vieru” din cartierul Bucium, inaugurată la începutul anului 2026. O altă soluție de compromis a fost relocarea birourilor administrative ale Direcției Creșe din zona Cantemir către Păcurari, spațiul eliberat fiind transformat în două săli de grupă.
Deficit cronic: sute de cereri respinse anual și costuri uriașe în mediul privat
Datele oficiale arată că rețeaua publică din Iași, gestionată de Direcția Creșe, are o capacitate maximă de aproximativ 1.000 – 1.060 de locuri. După reînscrierea copiilor din anii precedenți, numărul real de locuri disponibile pentru candidații noi este structural insuficient. Astfel, anual, între 300 și 600 de cereri valide (formând un deficit cronic recurent) nu pot fi onorate din cauza lipsei de capacitate, fiind plasate pe „liste de așteptare”. Acest sistem funcționează ca un refuz de facto, părinții fiind contactați doar în cazuri rare, când se eliberează incidental un loc pe parcursul anului școlar.
În lipsa locurilor la stat, părinții sunt forțați să apeleze la instituții private. Studiile economice recente indică o explozie a tarifelor în sistemul privat; în Iași, costurile medii lunare pentru un program prelungit variază între 2.000 și 3.000 de lei. Analizele arată că aceste tarife, care pot depăși jumătate dintr-un salariu mediu net, constrâng adesea unul dintre părinți – în proporție covârșitoare mama – să se retragă de pe piața muncii, adâncind astfel și deficitul forței de muncă la nivel local.
Iașul, depășit de administrațiile din București și de comunele limitrofe
Incapacitatea municipalității ieșene de a livra clădiri noi destinate educației timpurii contrastează puternic cu ritmul de dezvoltare din alte unități administrative, care au reușit să atragă fonduri guvernamentale sau europene pentru proiecte similare.
O analiză comparativă cu Sectorul 6 din București evidențiază o diferență majoră de abordare administrativă. Administrația Sectorului 6 a finalizat recent Creșa „Îngerașii” (135 de locuri, cu fonduri POR) și are în execuție avansată alte două unități majore finanțate prin PNRR: Creșa Militari (60 de locuri) și Creșa ANL Brâncuși (70 de locuri). Acest efort investițional s-a cumulat cu preluarea altor structuri existente de la municipalitate și cu un program amplu de consolidare a zeci de grădinițe, folosind masiv fonduri europene atrase printr-o direcție specializată, proaspăt reorganizată.
Discrepanțele sunt vizibile nu doar în comparație cu Capitala, ci și la nivel local, în raport cu administrațiile județene. În timp ce Iașul (cu un buget de aproximativ 25 de ori mai mare) nu a construit nicio creșă de la zero în ultimii ani, comuna limitrofă Tomești a reușit o dinamică investițională notabilă. Administrația din Tomești a inaugurat recent o creșă în satul Chicerea, a lansat o licitație prin Compania Națională de Investiții (CNI) pentru o a doua unitate (de 40 de locuri) în zona de blocuri a comunei și are un al treilea proiect pregătit pentru satul Goruni. De altfel, chiar și o comună precum Lețcani a reușit încă din 2014 să inaugureze o creșă modernă, prin fonduri PNDR.
La nivel național, prin programele derulate de Compania Națională de Investiții și finanțate din fonduri guvernamentale sau prin PNRR, au fost deja inaugurate peste 110 creșe în diverse municipii și comune din România, program din care proiectele Municipiului Iași au lipsit până în prezent, rămânând la stadiul de intenție pe hârtie.
