Alexandru Toader, lector la Facultatea de Drept a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași și fiul fostului ministru al Justiției Tudorel Toader, a fost arestat preventiv pentru 30 de zile de Curtea de Apel Iași, sâmbătă dimineață. Documentul pe care judecătorii l-au admis descrie o acuzație de viol în formă continuată și mai multe agresiuni sexuale asupra unor studente, comise, susțin procurorii, prin folosirea autorității didactice.
Judecătorii Curții de Apel Iași au admis propunerea Parchetului de pe lângă aceeași instanță, după ce vineri seara amânaseră pronunțarea. Procurorii au cerut măsura arătând că inculpatul reprezintă un „pericol pentru ordinea publică”.
Referatul prezentat de procurorul de caz, pe baza căruia instanța a dispus arestarea, conține declarațiile persoanelor vătămate, declarații de martori și o evaluare psihologică. Faptele se află în faza de urmărire penală și nu au fost stabilite printr-o hotărâre de condamnare.
Cum a folosit Alexandru Toader catedra, potrivit procurorilor
Partea din referat care leagă toate cazurile descrie un mecanism, nu un incident izolat:
„Inculpatul a folosit o funcție care presupune autoritate, încredere și responsabilitate față de studenți pentru a obține accesul la persoane asupra cărora exercita ori continuau să resimtă influența sa profesională. Contactele au fost inițiate sau menținute în legătură cu refacerea unei discipline, evaluarea unei lucrări, promovarea unui examen ori obținerea unei îndrumări juridice. Aceste împrejurări confereau credibilitate solicitărilor sale și făceau dificilă respingerea lor de către studente, preocupate să nu își afecteze parcursul universitar.”
„Autoritatea didactică a fost astfel folosită pentru deplasarea relației profesionale către comunicări private și întâlniri în spații în care studentele rămâneau singure cu inculpatul. Insistențele, alternarea explicațiilor academice cu solicitări personale și evitarea prezenței altor persoane au redus posibilitatea acestora de a delimita și de a opri interacțiunea. În episoadele de agresiune, refuzul exprimat nu a determinat încetarea conduitei, ci a fost urmat de acte prin care inculpatul a urmărit să impună apropierea sexuală.”
Viol în formă continuată: biroul notarial, cu luminile stinse
Cea mai gravă acuzație privește o studentă chemată în noiembrie 2022 la biroul notarial în care inculpatul își desfășura activitatea. Referatul descrie decorul:
„Potrivit declarației persoanei vătămate, la sosire, în sediul biroului notarial nu se mai afla nicio altă persoană, spațiul era în cea mai mare parte neiluminat, iar lumina era aprinsă numai în încăperea în care a fost condusă. Pe masă se aflau deja două pahare.”
A urmat o discuție despre facultate, despre călătoriile lui și despre trofeele de vânătoare de pe pereți. Tot atunci, potrivit referatului, i-a relatat o fantezie sexuală și i-a oferit un pahar cu rom. Studenta a precizat anchetatorilor că băutura nu i-a afectat capacitatea de percepție.
„Pe parcursul discuției, profesorul s-a apropiat progresiv, întrebând-o de ce mai tremură și spunându-i că, întrucât deveniseră «prieteni», nu mai avea motive să fie emoționată. A descris că, în acel moment, era prezentă fizic, dar «cu mintea în altă parte», așteptând numai ca întâlnirea să se termine.”
Procurorii descriu apoi agresiunea. Inculpatul s-ar fi apropiat, ar fi sărutat-o și i-ar fi coborât pantalonii „fără să îi solicite acordul”, ar fi întors-o cu spatele și ar fi întreținut un raport sexual care, potrivit declarației, a durat mai puțin de un minut. Imediat după, susțin anchetatorii, „a prins-o de cap și a determinat-o să îi facă un act sexual oral”. Studenta nu a formulat un refuz verbal și nu a opus rezistență fizică: a rămas nemișcată și pasivă.
Explicația pe care a dat-o este reținută în referat și e, juridic, miezul acuzației:
„A explicat această conduită prin starea de blocaj și prin convingerea că opoziția ar determina nepromovarea disciplinei, întrucât urma să participe în continuare la seminarele, testul și evaluările efectuate de același profesor. În reprezentarea sa, actul sexual constituia «un preț de plătit» pentru a-și putea continua studiile.”
A doua oară, în biroul de la universitate
O săptămână mai târziu, pe 15 noiembrie 2022, studenta a fost chemată în biroul de la facultate, imediat după un test. Referatul arată că i s-a reproșat că nu învățase suficient și că mersese la manichiură în ziua respectivă, apoi că i s-a spus că, de vreme ce deveniseră „prieteni”, nu mai putea invoca emoțiile.
Procurorii descriu un al doilea raport sexual, cu studenta în picioare, sprijinită de masă. A rămas din nou tăcută și pasivă.
„A descris că, în acel moment, s-a simțit lipsită de orice putere și transformată într-un obiect sexual, repetarea actului confirmându-i convingerea că asemenea întâlniri urmau să continue cât timp se afla sub autoritatea academică a profesorului.”
Infracțiunea este reținută în formă continuată: două acte materiale la o săptămână distanță, asupra aceleiași persoane, prin exploatarea aceleiași dependențe academice. Raportul sexual și actul oral din 8 noiembrie formează un singur episod, iar cel din 15 noiembrie este al doilea act material.
A renunțat la Facultatea de Drept și a plecat din Iași
După a doua întâlnire, studenta a ajuns la concluzia că singura cale de a opri contactul era să nu mai vină la facultate. În jurul datei de 18 noiembrie 2022 le-a spus prietenelor că renunță și a plecat la părinți.
„Potrivit persoanei vătămate, după ce a fost informat despre intenția de retragere, Toader Ionuț Alexandru a încercat să o convingă să revină, afirmând că se afla deja în anul al II-lea, că mai avea puțin din refacere și că «totul este asigurat».”
Nu i-a mai răspuns. După mesajele primite de Crăciun și de Sfântul Ion, i-a blocat conturile. A rămas o perioadă la părinți, evitând orașul: plângea, consuma alcool ca să poată adormi și încerca să se îndepărteze de tot ce îi amintea de ceea ce se întâmplase. Prietenele au confirmat anchetatorilor retragerea ei socială. S-a angajat la o cofetărie, iar în anul următor s-a înscris la Facultatea de Litere.
Evaluarea psihologică: „situația în care persoana vătămată se considera captivă”
Evaluarea depusă la dosar a identificat, în termenii documentului, o simptomatologie traumatică „de intensitate moderată spre semnificativă”: anxietate, intruziuni, evitare, hiperactivare, ruminație, somatizare și afectarea imaginii de sine.
„Aceste constatări se corelează cu plânsul și starea de afectare observate de prietene după primul episod, cu dificultățile de somn, retragerea socială și evitarea mediului universitar. Abandonarea facultății capătă, în această succesiune, semnificația unei modalități de ieșire din situația în care persoana vătămată se considera captivă. Simptomatologia și conduita ulterioară susțin caracterul profund nedorit al experiențelor relatate.”
Concluzia privind constrângerea este formulată explicit:
„Vulnerabilitatea psihologică explică efectul presiunii, iar conduita profesorului individualizează sursa și modalitatea exercitării acesteia: folosirea dependenței de evaluare, izolarea persoanei vătămate și intervențiile fizice prin care i-a impus actele sexuale. Acțiunea cumulată a acestor elemente a înfrânt libertatea sa de voință, reacția de blocaj și supunere fiind compatibilă cu suportarea unor acte sexuale împotriva voinței sale.”
Studenta de 21 de ani și ușa încuiată cu cheia
Un al doilea caz o privește pe o studentă de 21 de ani, singura care a susținut în ziua aceea examenul restant la Drept civil, evaluat de același profesor. Începuse facultatea în 2023 și lipsise o perioadă de la activități, iar examenul era unul dintre cele pe care trebuia să le promoveze în sesiunea de toamnă.
După predarea lucrării, inculpatul i-ar fi spus că „nu prea s-a descurcat” și a invitat-o în cabinet. Referatul consemnează ce a urmat:
„Ajunsă în cabinet, a auzit închiderea ușii cu cheia. Cunoscând relatările care circulau între studente cu privire la conduita profesorului și la obiceiul acestuia de a aborda tinerele aflate în situații școlare dificile, persoana vătămată a devenit vizibil speriată și a început să tremure. Deși această stare era evidentă, Toader Ionuț Alexandru nu a menținut discuția în limitele unei evaluări didactice, ci a transformat-o progresiv într-o interacțiune personală și sexualizată.”
Declarația ei e citată direct: „Îmi era frică, eram panicată, mă gândeam că sper să nu se întâmple din nou ceva ce am trăit în trecut”, „tremuram destul de tare”, iar din biroul acela voia doar „ok, nu iau examenul, dar măcar să ies din biroul ăsta ok”.
Discuția ar fi alunecat spre o remarcă despre breteaua sutienului, un gest de apropiere către zona respectivă și întrebarea dacă poartă de obicei sutien. Studenta i-a spus că întrebarea este personală și indecentă. Au urmat întrebări despre prieten și despre motivul despărțirii.
Momentul în care totul s-a oprit e consemnat exact. Simțindu-se amenințată, studenta i-a spus că tatăl ei este avocat, fost procuror, și că îl cunoaște pe Tudorel Toader — „tata e cumva salvarea mea când dau de oameni dubioși”. Imediat după aceea, potrivit referatului, inculpatul s-a distanțat fizic și a întrebat-o dacă nota 5 este suficientă. Nota a intrat în catalogul electronic peste câteva zile.
Procurorii citesc episodul ca pe o demonstrație a metodei: o solicitare sexuală nu era formulată de la început, ci erau testate mai întâi vulnerabilitatea, disponibilitatea și capacitatea de opoziție a studentei.
„Hai, stai aici și dă-mi măcar un pup”
Aceeași studentă ar fi fost apoi invitată insistent la biroul notarial și ar fi acceptat după mai multe cereri. Referatul descrie întâlnirea:
„Inculpatul îi punea în mod repetat mâna peste mână și încerca să i-o prindă, deși persoana vătămată și-o retrăgea de fiecare dată. I-a spus că nu ar trebui să se mai simtă rușinată și panicată, că era tânără, că trebuia să «experimenteze» și că s-ar putea vindeca dacă ar încerca «alte lucruri». A minimalizat reacțiile sale traumatice și le-a prezentat ca pe o inhibiție care ar putea fi depășită prin experiențe sexuale.”
Studenta a descris întâlnirea drept „o capcană”, în care nevoia ei de ajutor fusese folosită pentru o apropiere sexuală nedorită, prezentată ca posibilitate de „vindecare”.
„În timp ce își menținea poziția la distanță, acesta s-a apropiat și i-a spus: «de ce te-ai pus așa departe, că nu te mănânc, vino aici». Persoana vătămată a refuzat. Inculpatul s-a deplasat lângă ea, a prins-o de talie, a tras-o către partea sa de canapea și i-a spus: «Hai, stai aici și dă-mi măcar un pup». A refuzat din nou în mod expres. În pofida refuzului, acesta a încercat să o sărute. Persoana vătămată s-a ferit, însă Toader Ionuț Alexandru a reiterat apropierea și a reușit să o atingă cu buzele în zona obrazului și a colțului gurii.”
La ieșire, în auzul personalului din încăperea alăturată, inculpatul ar fi spus cu voce tare că urmează să îi trimită o „citație” pe e-mail. Studenta a interpretat gestul ca pe o încercare de a da întâlnirii aparența unei discuții profesionale.
A treia studentă, de 19 ani, și mesajele care trebuiau șterse
Al treilea caz privește o studentă din anul I, în anul universitar 2022-2023, de aproximativ 19 ani.
„În cursul primului semestru, perioada noiembrie-decembrie, Toader Ionuț Alexandru a contactat-o în mod repetat pe Instagram, i-a transmis mesaje și fotografii cu afișare unică, a reacționat la postările în care aceasta apărea în costum de baie și a invitat-o la cafea. Cunoscând că locuia într-un cămin aflat în apropierea biroului său, chiar i-a propus să se întâlnească înaintea cursurilor și i-a transmis că modificase special pentru ea ora unei activități didactice, pentru a avea timp să bea împreună o cafea. Totodată, pe întreg parcursul comunicărilor i-a cerut în mod constant să șteargă conversațiile și să nu permită altor persoane să afle despre discuțiile dintre ei.”
Imediat după primul test parțial, ar fi chemat-o la biroul notarial, invocând discutarea lucrării.
„La sosirea la biroul notarial, unde toate luminile erau stinse, Toader Ionuț Alexandru a luat-o prin surprindere întrucât s-a apropiat brusc de aceasta și a încercat să o sărute pe gură. Tulburată și luată prin surprindere de acest gest, s-a retras imediat, făcând un pas înapoi și evitând contactul.”
Concluzia procurorilor pe acest caz: raportul didactic a fost folosit pentru a iniția o comunicare personală cu o studentă de 19 ani, s-a cerut secretizarea conversațiilor, a fost chemată în spații private sub pretexte legate de facultate, iar comunicarea a trecut progresiv de la mesaje la un act fizic de natură sexuală.
Tiparul: șapte pași, de fiecare dată aceiași
Procurorii nu tratează cazurile separat, pentru că studentele nu se cunosc între ele:
„De remarcat este faptul că studentele fac parte din generații diferite, nu se cunosc între ele și nu și-au relatat una alteia amănuntele situațiilor în care s-au aflat în raport cu inculpatul. Cu toate acestea, relatările lor prezintă multe asemănări, ceea ce indică un tipar de acțiune.”
„Conduita lui Toader Ionuț Alexandru relevă un mecanism progresiv și repetitiv: identificarea unei studente aflate într-o situație de vulnerabilitate; inițierea contactului sub un pretext didactic ori profesional legitim; izolarea sa într-un spațiu privat; testarea capacității de opoziție prin întrebări personale, aluzii și apropieri graduale; mutarea comunicării în afara canalelor instituționale; ștergerea urmelor; pretinderea favorului sexual; iar, în cazul refuzului, trecerea la contact fizic realizat prin surprindere și constrângere.”
Referatul descrie și grija constantă pentru acoperirea urmelor:
„În mai multe situații, inculpatul a cerut păstrarea secretului, ștergerea mesajelor, folosirea unor conversații temporare ori salvarea numărului sub un alt nume. Aceste cerințe se asociau cu evitarea prezenței altor persoane și cu preferința pentru spații private. Într-un caz a solicitat inclusiv dovada ștergerii conversațiilor, iar în altul a insistat să vorbească numai când aceasta era singură și a respins întâlnirea într-un loc public. Împrejurările descriu o preocupare concretă pentru limitarea posibilității ca demersurile sale să fie cunoscute și verificate.”
Tudorel Toader: „Este un atac la adresa mea”
Fostul ministru al Justiției a reacționat vineri pe Facebook, înainte de decizia de arestare, susținând că dosarul ar fi fost construit de o avocată cu probleme penale.
„Este un atac la adresa mea, lovindu-se în Alexandru! În precedent, de când este cadru didactic la Facultatea de Drept, au fost mai multe episoade de atac la adresa lui. De data aceasta, o avocată cu dosare penale, urmărind să își ușureze situația juridică, a «motivat» două studente să dea declarații nefavorabile lui, a trimis un jurnalist care să le înregistreze, a rezultat un subiect de presă la nivel național, atașat de numele meu, iar în final, sesizarea din oficiu din prezentul dosar penal.”
Tudorel Toader nu a numit avocata la care se referă și nu a prezentat public probe pentru aceste afirmații.
Ancheta ReporterIS care a declanșat dosarul penal
Cercetarea penală a pornit în toamna anului trecut, după o anchetă publicată de ReporterIS, în care studente de la Facultatea de Drept descriau comportamentul lectorului. Articolul a fost urmat de sesizarea din oficiu a procurorilor. Alexandru Toader preda Drept civil studenților din anul I și activa, în paralel, ca notar.
El fusese reținut vineri, 23 octombrie, pentru 24 de ore, după ce fusese audiat în aceeași zi. Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” a transmis atunci că nu primise nicio informare oficială în acest dosar.
În următoarele 30 de zile ancheta continuă cu inculpatul în arest. Măsura poate fi prelungită, revocată sau înlocuită cu una mai ușoară, iar contestația împotriva ei se judecă la instanța superioară.
Mai multe despre Alexandru Toader: decizia de arestare preventivă, de sâmbătă dimineață, și reținerea de vineri. Ancheta care a pornit cazul: ReporterIS. Instanța care a dispus măsura: Curtea de Apel Iași.
