Adoptarea noii legi a salarizării este amânată oficial. Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a declarat miercuri că Guvernul nu va trimite deocamdată proiectul spre dezbatere în Parlament, decizia fiind motivată de lipsa unui consens cu reprezentanții sindicatelor din educație și sănătate. Executivul vizează prelungirea negocierilor cu aproximativ două săptămâni, estimând că o formă finală ar putea fi agreată până la jumătatea lunii august. Principala miză a discuțiilor rămâne garantarea faptului că nicio reformă structurală nu va duce la scăderea veniturilor nete aflate deja în plată.
„Avem două sectoare, sănătate și educație, unde tensiunile sociale, pe de o parte din cauza acestei campanii majore de dezinformare, iar pe de altă parte din cauza problemelor pe care sistemele le au în mod obiectiv, fac ca în acest moment să nu existe un consens că proiectul ar putea să treacă în Parlament”, a declarat Dragoș Pîslaru.
Ministrul a precizat că trimiterea legii în Legislativ fără un acord ferm din partea partenerilor sociali ar reprezenta un risc major, motiv pentru care Guvernul solicită timp suplimentar pentru negocieri sindicate.
„Ne propunem să mai stăm două săptămâni pe acest subiect, astfel încât undeva la jumătatea lunii august, dacă vom avea îmbunătățiri semnificative și inclusiv o îmbunătățire a dialogului cu sindicatele, să putem ajunge la o formă pe care să o susținem”, a adăugat oficialul.
Salarii bugetari: mecanismul de protecție a veniturilor actuale
O componentă centrală a dezbaterilor o reprezintă teama angajaților din sectorul public privind posibile reduceri salariale generate de noile grile de calcul. Dragoș Pîslaru a catalogat aceste informații drept o campanie de dezinformare și a explicat mecanismul prin care actualele salarii bugetari vor fi protejate.
Conform declarațiilor ministrului Muncii, legea include o prevedere expresă care garantează conservarea venitului: „Prin mecanismul de protecție a veniturilor în plată, niciun venit în plată al cuiva din sectorul de sănătate sau din sectorul public nu poate să scadă.”
În situația în care simulările bazate pe noua grilă indică un salariu mai mic decât cel încasat în prezent, angajatul va beneficia de sume compensatorii. Aceste sume, a explicat Pîslaru, vor fi incluse direct în corpul legii și vor fi supuse aceluiași regim fiscal ca și salariul de bază, asigurând astfel predictibilitate financiară: „Dacă salariul calculat după noua grilă ar duce la o valoare în plată mai mică decât cea pe care o primești astăzi, automat prin lege se oferă salariul pe care îl ai astăzi. Aceste sume compensatorii fac parte din corpul legii.”
Calculele Ministerului Muncii arată că mecanismul de plafonare se va aplica pentru aproximativ o treime din totalul salariaților la stat. Pentru restul de 65%, aplicarea noii grile ar urma să aducă majorări salariale directe.
Sistemul sanitar rămâne principalul punct de divergență, negocierile fiind complicate de protestele recente ale personalului medical. Pentru a susține reforma în acest domeniu, Guvernul a alocat un buget suplimentar de 2,7 miliarde de lei, destinat exclusiv acoperirii costurilor din sănătate. Discuțiile actuale se concentrează pe detaliile tehnice privind plata gărzilor și a turelor efectuate în weekend și în zilele de sărbătoare legală. Dragoș Pîslaru a subliniat că ministerul caută soluții pentru ca munca de continuitate să nu fie penalizată financiar, adăugând că noua lege propune plata gărzilor ca procent din noul salariu de bază.
„Avem deschiderea de a face calculele astfel încât să ne asigurăm că și pentru sâmbătă, duminică și sărbători legale zona de continuitate nu are o scădere care să ducă la diminuarea venitului salarial. Vă pot garanta că o persoană care face același număr de gărzi va continua să câștige aceeași sumă”, a declarat ministrul.
O altă modificare structurală prevăzută în proiect, care generează fricțiuni, este eliminarea a aproximativ 80 de sporuri și includerea unora dintre acestea direct în salariul de bază, o măsură considerată vitală de Executiv pentru uniformizarea sistemului și eliminarea discrepanțelor între spitale. „Legea are aceste beneficii majore legate de reducerea numărului de sporuri prin includerea lor în salariul de bază și de a pune pe același calapod ocupațiile din toate familiile ocupaționale”, a confirmat Pîslaru.
Costurile reformei: 16 miliarde de lei și absența alternativelor
Impactul bugetar estimat pentru implementarea noii legi a salarizării se ridică în prezent la 16 miliarde de lei. Suma inițială de 12 miliarde de lei a fost suplimentată cu 4 miliarde în urma consultărilor publice, fondurile adiționale fiind direcționate către educație, sănătate, apărare, ordine publică și funcția publică.
Referitor la sursa acestor fonduri suplimentare, ministrul a precizat că au fost identificate soluții preliminare împreună cu Ministerul Finanțelor, însă discuțiile detaliate vor avea loc doar după ce proiectul își va asigura sprijinul majorității parlamentare.
În contextul criticilor, Dragoș Pîslaru a susținut că actualul proiect reprezintă singura soluție coerentă pentru sistemul bugetar, subliniind lipsa unor contrapropuneri viabile din partea sindicatelor. „Am întrebat toate sindicatele care este alternativa lor. La un proiect care aduce salarizare unitară, rezolvă probleme majore și ajută două treimi din zona publică să aibă măriri salariale, care este alternativa? Niciun sindicat n-a reușit să-mi răspundă”, a afirmat oficialul.
Ministrul a respins și ideea unei indexări liniare a salariilor, argumentând că o creștere generală de 7% ar consuma același buget de 12 miliarde de lei, dar ar avea ca efect amplificarea inechităților existente între diferite categorii de angajați la stat.
