Rămășițele a 22 de evrei uciși în timpul Pogromului de la Iași din 1941 au fost reînhumate sâmbătă la Cimitirul Evreiesc din municipiu. Ceremonia, organizată la împlinirea a 85 de ani de la masacru, marchează finalizarea unei noi etape de recuperare a osemintelor din gropile comune descoperite în ultimii ani în pădurea din comuna ieșeană Popricani. La eveniment au participat președintele statului Israel, Isaac Herzog, președintele Senatului României, Mircea Abrudean, precum și reprezentanți ai autorităților locale și ai comunității evreiești.
Osemintele reînhumate sâmbătă provin din execuțiile sumare efectuate în afara limitelor urbane ale Iașului. Acestea au fost identificate în urma cercetărilor arheologice și medico-legale coordonate de Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”.
Descoperirile confirmă documentele istorice care atestă extinderea execuțiilor dincolo de curtea Chesturii de Poliție. Între 28 iunie și 6 iulie 1941, peste 13.000 de evrei au fost uciși, reprezentând aproximativ o treime din totalul comunității evreiești din Iași, care număra la acea dată peste 34.000 de membri, conform recensământului din 1930.
Victimele și-au pierdut viața prin execuție directă sau prin asfixiere și deshidratare în „trenurile morții” care au plecat din Iași către Călărași și Podu Iloaiei.
Isaac Herzog, la Cimitirul Evreiesc din Iași: „Singurul răspuns este o tăcere asurzitoare”
Prezent la ceremoniile comemorative, președintele statului Israel, Isaac Herzog, a catalogat actul de comemorare drept o datorie morală, precizând însă că acesta nu diminuează responsabilitatea istorică pentru faptele petrecute în 1941. Oficialul israelian a evidențiat participarea diverselor segmente ale societății civile și militare la orchestrarea masacrului.
„Acest act de comemorare a miilor de femei, bărbați, copii și vârstnici evrei uciși pe acest pământ (…) nu poate șterge suferința victimelor. Nu diminuează vina morală a făptașilor. Nu poate anula crimele, umilințele, bătăile sau trenurile morții – orchestrate la cele mai înalte niveluri, dar puse în aplicare de oameni din toate păturile societății”, a declarat președintele Isaac Herzog.
Liderul israelian a ridicat problema mecanismului prin care violența extremă a putut deveni sistemică într-un centru cultural european.
„Cum a fost posibil ca într-un mare oraș european, care timp de secole a fost un centru înfloritor al vieții evreiești, să fie șters chipul lui Dumnezeu din om? Singurul răspuns la această întrebare tulburătoare este o tăcere asurzitoare”, a completat Herzog.
În discursul său, președintele Israelului a făcut un apel direct la educație istorică, argumentând că studierea acestor evenimente de către noile generații este esențială „în fața recrudescenței antisemitismului”, pentru apărarea adevărului și a memoriei.
Ceremonia de sâmbătă a coincis cu desfășurarea a XII-a ediții a Marșului Vieții, o manifestare civică tradițională dedicată memoriei victimelor din 1941.
Statul român a transmis un mesaj de asumare instituțională prin intermediul Administrației Prezidențiale. Într-un mesaj oficial, președintele României, Nicușor Dan, a subliniat că Pogromul de la Iași constituie „nu doar tragedia unei comunități, ci și o traumă profundă pentru întreaga societate românească”.
Vizita președintelui statului Israel în România va continua la nivel politic central. Isaac Herzog are programată luni o întâlnire oficială cu președintele Nicușor Dan la Palatul Cotroceni, urmată de un discurs susținut în plenul Parlamentului României, evenimente care marchează stadiul actual al relațiilor bilaterale româno-israeliene.
