Datele oficiale centralizate de Direcția Generală Permise de Conducere și Înmatriculări (DGPCI) pentru anul 2025 indică faptul că examenul auto în Iași înregistrează o rată de promovabilitate la proba practică de 24,76%, cifră care plasează județul semnificativ sub media națională de 34,24%. În contextul în care Iașul ocupă locul al doilea la nivel național din punct de vedere al volumului de candidați, cu aproximativ 20.000 de solicitanți anual, aceste date statistice au generat discuții în spațiul public și profesional privind factorii care determină succesul sau eșecul la proba practică.
Această analiză urmărește să pună în perspectivă cifrele înregistrate la nivel local, comparându-le cu alte regiuni ale țării și examinând variabilele care pot influența aceste rezultate.
La nivel național, există o variație considerabilă a ratei de succes între județe. În timp ce regiuni precum Alba sau Vâlcea raportează rate de promovabilitate care depășesc pragul de 48%, Iașul se situează în zona inferioară a clasamentului.
Iată o sinteză a datelor curente pentru categoria B:
-
Media națională: 34,24% rată de promovare la prima examinare.
-
Județul Iași: 24,76% rată generală de promovare.
-
Județe cu performanță ridicată: Alba (48,64%) și Vâlcea (48,44%).
-
Județe cu performanță similară cu Iașul: Buzău (21,12%) și Arad (22,92%).
Diferența de peste 20 de puncte procentuale față de județele „campioane” la acest capitol ridică întrebări privind cauzele obiective ale acestei disparități.
Factori care pot influența rezultatele
Analiza performanțelor la proba practică implică mai mulți factori. Experții în mobilitate urbană și reprezentanții școlilor de șoferi indică, în general, trei dimensiuni majore:
-
Complexitatea traficului urban: Iașul, ca pol regional major, prezintă o densitate a traficului ridicată, cu puncte critice în zonele centrale și arterele principale, comparativ cu centrele urbane din județe cu trafic mai redus, unde dificultatea traseului de examinare poate fi percepută ca fiind mai scăzută.
-
Standardizarea procesului de evaluare: Obiectivitatea examinării este un punct recurent în dezbaterile de specialitate. Asociația Școlilor și Instructorilor Auto din Iași, prin vocea președintelui Raul-Marian Neneștean, a susținut necesitatea unei evaluări mai uniforme, menționând percepția de subiectivism în timpul probelor.
-
Pregătirea candidaților: Eficiența programelor de școlarizare și gradul de pregătire a elevilor înainte de a se prezenta la examinarea finală constituie o variabilă esențială. Diferențele de curriculă sau de intensitate a orelor practice pot influența direct rata de succes.
Reprezentanții școlilor de șoferi din Iași au solicitat în mod repetat un dialog cu autoritățile de examinare (DRPCIV și Prefectură) pentru a identifica dacă există disfuncționalități la nivelul procesului de evaluare. Argumentul acestora este că o rată de promovabilitate constant scăzută în timp indică o problemă sistemică, nu neapărat o pregătire deficitară a fiecărei generații de cursanți.
Din perspectiva instituțională, examinatorii sunt obligați să respecte o grilă strictă de punctare, bazată pe greșelile tehnice înregistrate în timpul traseului. Orice variație în rezultate este, oficial, o reflectare a modului în care candidații reușesc să gestioneze cerințele Codului Rutier într-un trafic real și dinamic.
Direcții pentru optimizarea procesului de examinare
Pentru a elimina suspiciunile privind subiectivismul și pentru a alinia rezultatele la standardele naționale, specialiștii propun câteva măsuri de îmbunătățire:
-
Digitalizarea evaluării: Introducerea unor sisteme de monitorizare video și audio în autovehiculele de examinare ar permite revizuirea imparțială a probelor în caz de contestație.
-
Auditarea procedurilor: O analiză tehnică a modului în care se desfășoară traseele de examinare în Iași comparativ cu alte orașe mari ar putea oferi clarificări dacă dificultatea traseelor este aliniată.
-
Standardizarea indicatorilor: Crearea unor metodologii de evaluare mai riguroase, care să minimizeze interpretarea personală a examinatorului, ar putea contribui la creșterea gradului de încredere al cetățenilor în sistemul de obținere a permisului auto.
