Președintele României, Nicușor Dan, a decis să trimită Parlamentului spre reexaminare actul normativ care permite finalizarea unor proiecte hidroenergetice aflate în arii naturale protejate. Decizia șefului statului survine publicării motivării Curții Constituționale a României (CCR), care a respins anterior criticile de neconstituționalitate formulate de președinte la adresa acestei legi.
Legea în cauză propune scoaterea unor suprafețe de teren din perimetrul ariilor naturale protejate, cu scopul de a permite continuarea și finalizarea a șapte mari amenajări hidroenergetice. Aceste proiecte, aparținând companiei de stat Hidroelectrica, au fost inițiate înainte de luna iunie a anului 2007. De asemenea, documentul legislativ prevede exceptarea de la procedura standard de evaluare a impactului asupra mediului pentru anumite proiecte de securitate națională, precum și pentru lucrările efectuate la capacitățile de producție a energiei deja existente.
Printre investițiile majore vizate de lege se numără hidrocentralele de la Răstolița, unde stadiul lucrărilor depășește 90%, Livezeni–Bumbești (87% execuție) și Surduc–Siriu (85%). Alte proiecte incluse în această categorie sunt Pașcani, Cornetu–Avrig, Cerna–Motru–Tismana și Cerna–Belareca.
Obiecțiile președintelui privind criteriul istoric și evaluarea de mediu
În cererea de reexaminare transmisă Legislativului, președintele Nicușor Dan nu mai contestă aspecte de constituționalitate, concentrându-se pe oportunitatea și actualitatea prevederilor. Șeful statului argumentează că simpla existență a unor aprobări guvernamentale anterioare anului 2007 nu reprezintă o garanție a viabilității tehnice și economice actuale a acestor proiecte, solicitând o analiză individuală, fundamentată pe date recente.
Administrația Prezidențială atrage atenția, de asemenea, asupra procedurii simplificate propuse pentru modificarea limitelor ariilor protejate în favoarea investițiilor hidroenergetice. Aceasta s-ar derula într-un termen de 60 de zile, prin decizia autorității de mediu, comparativ cu procedura mai complexă, care necesită studii științifice și avize academice, impusă în prezent pentru simple corecturi tehnice ale delimitărilor.
Totodată, președintele critică excepțiile introduse privind evaluarea de mediu, în special pentru lucrările de retehnologizare și modernizare, subliniind că legea nu definește clar aceste concepte și nici amploarea intervențiilor permise, ceea ce ar putea duce la un impact semnificativ, neevaluat, asupra mediului.
Actul normativ urmează să reintre în dezbaterea celor două Camere ale Parlamentului, care pot decide adoptarea legii în forma inițială, modificarea acesteia conform observațiilor președintelui sau respingerea ei.
