Nicușor Dan respinge nominalizarea lui Călin Georgescu: „Acest scenariu este exclus. El e bun de titlu de ziar”

Aflat într-o vizită oficială la Erevan, președintele Nicușor Dan a declarat luni că exclude nominalizarea lui Călin Georgescu pentru funcția de prim-ministru. În contextul discuțiilor privind formarea noului Executiv la București, șeful statului a precizat că viitorul guvern, fie el majoritar sau minoritar, va trebui să fie format exclusiv din partide cu o orientare pro-occidentală asumată.

Întrebat despre posibilitatea de a-l desemna pe Călin Georgescu – propunerea asumată de AUR pentru conducerea Guvernului – președintele a răspuns: „Acest scenariu este exclus. El e bun de titlu de ziar”.

Pentru a-și explica decizia, șeful statului a subliniat că nu folosește termenul de partide „extremiste” pentru a evalua opoziția, ci aplică un criteriu raportat la orientarea externă a României: partide pro-occidentale versus partide anti-occidentale. Nicușor Dan a inclus AUR în a doua categorie, argumentându-și decizia prin opoziția manifestată anterior de partidul condus de George Simion față de cererea Statelor Unite ale Americii de a utiliza bazele aeriene militare de pe teritoriul României.

Importanța infrastructurii militare în deciziile politice

Analiza declarațiilor indică faptul că negocierile pentru noul Guvern sunt influențate direct de angajamentele de securitate regională ale României. În actualul context geopolitic, infrastructura militară românească reprezintă un element strategic pe Flancul Estic al NATO.

Evaluarea candidaturilor pentru Palatul Victoria ține cont de aceste imperative, ilustrate prin datele de pe teren:

• Extinderea infrastructurii: Baza 57 Aeriană „Mihail Kogălniceanu” se află într-un proces amplu de modernizare și extindere. Proiectul, estimat la peste 2,5 miliarde de euro, vizează transformarea acesteia într-una dintre cele mai mari baze NATO din Europa, având capacitatea de a găzdui aproximativ 10.000 de militari și familiile lor.
• Parteneriatul Strategic: Accesul trupelor americane (US Air Force) pe baze precum cea de la Câmpia Turzii sau Kogălniceanu reprezintă un punct central al colaborării bilaterale în domeniul apărării.
• Continuitatea fluxurilor militare: Un Executiv care ar contesta utilitatea acestor parteneriate ar putea genera sincope în fluxurile logistice și în angajamentele de securitate asumate de România în regiunea Mării Negre.

Opțiunile politice pentru formarea noului Guvern

Prin închiderea variantei Călin Georgescu, președintele indică direcția către celelalte forțe politice din Parlament. Nicușor Dan a reiterat că toate variantele analizate în prezent „se bazează pe o susținere majoritară de partide pro-occidentale”.

Mai mult, șeful statului a menționat că ia în calcul două formule de guvernare:

1. Guvernul majoritar: O coaliție care să asigure un număr suficient de mandate parlamentare (din rândul formațiunilor tradiționale sau de centru) pentru a adopta acte normative și a menține stabilitatea legislativă.
2. Guvernul minoritar: Un Executiv asumat de o alianță restrânsă sau de un singur partid, dependent de negocieri punctuale în Parlament pentru fiecare proiect de lege. Deși presupune o funcționare mai complexă din punct de vedere legislativ, președintele a validat și acest scenariu, cu condiția garantării parcursului pro-occidental.

Conform declarațiilor formulate la Erevan, arhitectura viitorului Guvern va fi condiționată, în primul rând, de respectarea angajamentelor României în relația cu instituțiile europene și partenerii strategici internaționali.