Municipiul Iași traversează o criză de siguranță și reglementare rutieră, după ce Primăria a decis dezafectarea, în tăcere, a infrastructurii pentru biciclete la scurt timp după un accident mortal produs în luna iulie. Documente oficiale emise de Ministerul Afacerilor Interne (MAI) confirmă că Poliția Rutieră a somat constant administrația locală, încă din anul 2022, să remedieze neconformitățile periculoase ale traseelor velo, ajungând până la amendarea administratorului drumului public. În prezent, în absența indicatoarelor rutiere, benzile roșii de pe trotuare nu au nicio valoare juridică, bicicliștii fiind obligați legal să împartă carosabilul cu traficul auto, în timp ce autoritățile centrale avertizează că viitoarele fonduri pentru mobilitate vor fi condiționate strict de respectarea normelor de siguranță.
Patru ani de controale: Avertismentele MAI și amenzile aplicate Primăriei
Situația a intrat în atenția Parlamentului în luna august 2026, când deputatul Alexandru Muraru a formulat o interpelare oficială adresată conducerii MAI și Ministerului Dezvoltării. Deputatul a semnalat că „gestionarea deficitară a infrastructurii pentru biciclete a culminat recent cu o tragedie: pe 7 iulie 2026, un biciclist și-a pierdut viața într-un accident rutier produs pe bulevardul Dimitrie Cantemir, o zonă în care reglementarea și marcarea traseelor velo sunt complet ambigue.”
Răspunsul Ministerului Afacerilor Interne, semnat de ministrul Cătălin Predoiu pe 10 septembrie 2026, confirmă îngrijorările și expune anii de inacțiune de la nivel local. MAI precizează că, în perioada 2022-2026, pe fondul „riscului rutier asociat acestor categorii de participanți la trafic”, polițiștii rutieri din Iași au efectuat verificări ample.
„În urma activităților desfășurate, a fost constatată existența unor deficiențe privind semnalizarea și practicabilitatea unor piste de natură să afecteze siguranța participanților la trafic. […] IJP Iași a menținut un contact permanent cu autoritățile responsabile […] și a solicitat adoptarea măsurilor necesare pentru remedierea acestora”, se arată în răspunsul oficial al MAI.
Deoarece aceste solicitări au rămas fără un răspuns concret în teren, Poliția a trecut la sancțiuni. Documentul MAI atestă că „au fost aplicate 5 sancțiuni contravenționale administratorului drumului public, pentru semnalizarea necorespunzătoare a pistelor”. În cele din urmă, „în situațiile în care deficiențele nu au putut fi remediate într-un termen rezonabil”, Poliția a fost nevoită să solicite „dezafectarea temporară a acestora”.
Dezafectarea în tăcere și capcana legală a indicatoarelor
Reacția administrației locale a venit brusc, dar fără explicații. Conform interpelării deputatului Muraru, măsura a constat în „retragerea intempestivă a indicatoarelor rutiere care marcau pistele, fără a oferi o comunicare publică transparentă și coerentă”.
Această lipsă de comunicare este criticată și de reprezentanții comunității. Costi Andriescu, fondatorul „Orașul Bicicletelor”, a declarat pentru Ziarul de Iași public: „Inspectoratul de Poliție Județean Iași a informat primăria încă din anul 2022 că pistele de bicicletă nu sunt conforme, au foarte multe probleme, doar că până în 2026, data oficială de desființare, nu s-a întâmplat nimic în vederea corectării acelor deficiențe”.
Andriescu a explicat și mecanismul periculos la care au fost expuși utilizatorii ani la rând: obligația de a folosi o infrastructură deficitară. „Dacă există un indicator de pistă de biciclete la începutul unei intersecții, ai obligația legală de a urca pe acel segment denumit pistă de biciclete, indiferent dacă el este conform tehnic sau nu. […] Biciclistul se transformă, chiar dacă ar fi nevinovat, într-o parte vinovată pentru că dacă circula pe pistă nu s-ar fi întâmplat accidentul.”
Despre modul în care au dispărut pistele, reprezentantul bicicliștilor a adăugat: „Gândiți-vă cam care a fost surpriza să ajungi în oraș și să-ți dai seama că nu mai știi care mai e pistă de bicicletă și care nu. […] Am început să ne obișnuim cu moartea în oraș. A murit cineva, s-a scris două-trei zile, a mers mai departe.”
Poliția Rutieră clarifică: Pavajul roșu nu este pistă legală
În confuzia creată de eliminarea indicatoarelor, a rămas o problemă majoră: trotuarele marcate cu pavaj roșu și pictograme albe. Un răspuns oficial emis de Serviciul Rutier al IJP Iași pe 27 august 2026 spulberă orice ambiguitate.
Potrivit Poliției, în conformitate cu legislația rutieră (OUG nr. 195/2002), o pistă trebuie să fie „special amenajată, semnalizată și marcată corespunzător”. Fără indicatoarele de tip D8 (pistă pentru biciclete) și D9 (sfârșitul pistei), benzile roșii nu au valoare juridică. Mai mult, Poliția subliniază că pictogramele rămase pe asfalt „sunt de natură să inducă în eroare” participanții la trafic și organele de control, motiv pentru care a somat Primăria Iași să șteargă marcajele de pe artere precum Nicolina sau Carol I.
În consecință, conform Hotărârii Guvernului nr. 1391/2006, bicicliștii și utilizatorii de trotinete electrice din Iași au obligația legală de a circula exclusiv pe carosabil, deplasarea lor pe trotuare fiind interzisă.
Cum arată, de fapt, cei 49 km de piste raportați de Primăria Iași
„Orașul Bicicletelor” a mai atras atenția în luna mai a acestui an, asupra diferențe dintre raportările oficiale, care menționează 49 de kilometri de trasee velo, și condițiile reale oferite participanților la trafic.
Din punct de vedere tehnic, rețeaua velo ieșeană nu respectă standardele Federației Europene a Bicicliștilor (ECF), care prevăd segregarea fizică clară față de traficul auto și cel pietonal. În Iași, infrastructura a fost creată majoritar printr-o soluție de compromis: trasarea unor linii sau pavarea diferită a unor secțiuni de trotuar. Această abordare obligă bicicliștii să împartă spațiul cu pietonii și să se confrunte cu obstacole urbane, precum stâlpi sau chioșcuri. De asemenea, lipsa bordurilor teșite la intersecții anulează continuitatea deplasării.
Chiar și pe tronsoanele teoretic sigure, cum este cel de pe Splai Bahlui, calitatea precară a suprafeței de rulare (pavele dislocate, zone neasfaltate), obstacolele nesemnalizate, precum capacele de canalizare ridicate, și șantierele abandonate transformă deplasarea într-un parcurs riscant. Experții în mobilitate urbană subliniază că tranziția către transportul alternativ, esențială pentru decongestionarea traficului, este direct condiționată de percepția siguranței; o infrastructură fragmentată și periculoasă, care obligă la slalom printre pietoni sau mașini, nu va convinge cetățenii să renunțe la autoturismul personal.
Ministerul Dezvoltării: Finanțări strict condiționate de siguranță
Viitorul infrastructurii velo din Iași, inclusiv noul Masterplan anunțat de administrație, va fi monitorizat atent de la nivel central. În răspunsul său la interpelarea parlamentară, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA), prin subsecretarul de stat Gabriel Traian Ghilea, a transmis detalii privind viitoarele proiecte.
MDLPA avertizează că toate finanțările din fonduri europene (precum PNRR) sau naționale sunt „condiționate […] de respectarea normelor europene de siguranță rutieră și de obținerea avizelor obligatorii de conformitate emise de Poliția Rutieră”. Subsecretarul de stat subliniază explicit: „Proiectele care nu garantează siguranța utilizatorilor sau care prezintă deficiențe de segregare față de traficul motorizat sunt respinse de la finanțare.”
În ceea ce privește colaborarea instituțională, MDLPA și MAI susțin „aplicarea fermă a legii, astfel încât nicio pistă de biciclete să nu poată fi dată în exploatare fără recepția finală a lucrărilor și fără avizul tehnic favorabil al Poliției Rutiere”, lăsând astfel responsabilitatea remedierii actualului blocaj exclusiv în sarcina administratorului drumului public local.
