Primăria Iași a plătit pentru investiții, în primele nouă luni ale anului, 426,5 milioane de lei din 1,07 miliarde cât și-a programat până la 30 septembrie. Au rămas necheltuite 641 de milioane de lei, iar bugetul local a încheiat trimestrul cu un excedent de 188,4 milioane. Execuția ajunge vineri, 30 octombrie, la vot în Consiliul Local.
Proiectul de hotărâre privind execuția poartă semnătura primarului Mihai Chirica și a Direcției Generale Economice, condusă de Carmen Cazuc. Gradul de execuție pe secțiunea de dezvoltare, adică partea din buget din care se plătesc șantierele, școlile renovate și străzile noi, este de 39,95%. Pe funcționare, unde intră salariile, subvențiile și întreținerea, Primăria a cheltuit 77,28% din cât avea programat.
Banii nu au lipsit. Încasările bugetului local au fost de 1,64 miliarde de lei, plățile de 1,46 miliarde, iar diferența a rămas în cont.
Patru lei din zece, la investițiile Primăriei Iași
Pe capitole, secțiunea de dezvoltare arată așa, cu procentul plătit din cât era prevăzut pentru primele trei trimestre:
- locuințe, servicii și dezvoltare publică: 70,93%
- transporturi: 54,30%
- învățământ: 40,45%
- combustibili și energie: 18,03%
- sănătate: 17,08%
- cultură, recreere și religie: 12,26%
- protecția mediului: 1,06%
Bugetul de investiții a crescut pe hârtie în timp ce plățile au rămas în urmă. În execuția de la 31 martie, secțiunea de dezvoltare avea prevăzute cheltuieli de 1,11 miliarde de lei. Prin rectificări, programul a ajuns la 1,3 miliarde, cu 194 de milioane mai mult. Din tot ce s-a promis pentru 2026, s-a plătit o treime.
Transporturile, capitolul cu cele mai mari plăți, arată aceeași diferență între buget și șantier. Primăria și-a trecut în buget 368,8 milioane de lei pentru transporturi până în septembrie și a plătit 200,3 milioane. La școli, din 346,9 milioane programate s-au plătit 140,3 milioane, iar 206,5 milioane au rămas doar în buget, cea mai mare sumă dintre toate capitolele.
La energie, din 112,2 milioane de lei programate pentru investiții au fost plătite 20,2 milioane. La cultură, 8,6 milioane din 70,2. La sănătate, 2,7 milioane din 16,1.
Protecția mediului: 795.710 lei din 74,7 milioane
Capitolul de mediu are cea mai mică execuție din tot bugetul de investiții. Pentru primele nouă luni, Primăria și-a prevăzut 74,73 milioane de lei, toți pe investiții proprii. A plătit 795.710 lei, adică 1,06%. Pe tot anul, capitolul are 77,65 milioane de lei, deci în ultimul trimestru ar trebui plătite peste 76 de milioane.
Obligațiile de plată există. Angajamentele bugetare pe mediu, adică sumele pentru care Primăria și-a asumat deja obligații de plată, sunt de 44,52 milioane de lei. Diferența dintre ce s-a angajat și ce s-a plătit este de 43,7 milioane.
Același tipar se vede la toată secțiunea de dezvoltare: angajamente de 909,4 milioane de lei, adică 85,19% din prevederile pe nouă luni, și plăți de 426,5 milioane. Primăria și-a asumat plăți de peste două ori mai mari decât cele făcute.
Banii europeni și creditul BERD stau pe loc
Execuția arată și de ce investițiile merg încet. Din banii europeni pe care Primăria se aștepta să îi încaseze pe dezvoltare până la 30 septembrie, 205,8 milioane de lei, au intrat 58,4 milioane, adică 28,37%.
Mai departe, pe surse de finanțare:
- proiectele de transport pe fonduri europene: 14,5 milioane plătite din 123,8 milioane, 11,71%
- proiectele de energie din vechiul exercițiu european 2014–2020: 119.740 de lei din 25,5 milioane, 0,47%
- creditul de la BERD, încasat: 1,1 milioane din 102,9 milioane, 1,07%
- partea de transport din creditul BERD: 0 lei din 84 de milioane, 0%
Din creditul BERD s-au plătit în nouă luni 952.730 de lei, toți la cultură. Întârzierea pe creditul BERD apărea și în execuția discutată în iulie, la Cinematograful Dacia: 2,13 milioane de lei plătite din 10,8 milioane prevăzute.
Nici creditele luate de la băncile din țară nu au mers mai bine pe unele capitole. Cele 15 milioane de lei prevăzute din împrumuturi interne pentru cultură și cele 8,6 milioane pentru energie au rămas neatinse. La transporturi, din 10,7 milioane s-au plătit 66.640 de lei.
Împrumut pentru combustibil, excedent în cont
Excedentul de 188,4 milioane de lei se împarte în două: 108,7 milioane rămase pe funcționare și 79,7 milioane pe dezvoltare. În aceleași nouă luni, Primăria a tras 66,4 milioane de lei din creditul de la Banca Comercială Română și le-a plătit furnizorilor de combustibil pentru termoficare.
Raportul de specialitate leagă ritmul plăților de încasări. Investițiile se plătesc pe măsură ce vin banii de la stat și de la Uniunea Europeană, iar subvențiile de la bugetul de stat pentru dezvoltare au fost încasate în proporție de 51,49%. Documentul nu explică însă de ce capitolul de mediu, unde toți banii sunt trecuți la investiții proprii, fără proiecte europene, a rămas la 1%.
DigiBuild: bani europeni dați înapoi
Bugetul fondurilor europene nerambursabile are, pe trei trimestre, o singură operațiune: Primăria a restituit 148.646 de lei după încheierea proiectului DigiBuild. Proiectul a fost derulat printr-un acord de grant semnat de municipiu în programul european de cercetare Horizon, pe un apel din zona de climă, energie și mobilitate. Documentul nu spune de ce banii au trebuit returnați.
Anul 2025 s-a încheiat cu un grad de realizare de 62,18% pe dezvoltare. Doar ca să repete acest procent, Primăria Iași ar trebui să plătească pe investiții, între octombrie și decembrie, 382 de milioane de lei, aproape cât a plătit în primele nouă luni la un loc.
