România a avut în 2024 al treilea cel mai mare consum de antibiotice din Uniunea Europeană și Spațiul Economic European: 25,2 doze zilnice la 1.000 de locuitori, cu aproape un sfert peste media UE, de 20,3. Cifrele apar în raportul anual al Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC).
Prof. dr. Mihaela Lupșe, directorul medical al Spitalului Clinic de Boli Infecțioase din Cluj, a citat pe 27 octombrie un studiu al Organizației Mondiale a Sănătății care pune România pe locul trei în Europa la consumul de antibiotice. Medicul spune că multe bacterii au devenit rezistente din cauza consumului excesiv și că pastilele sunt luate și în cazuri în care nu sunt necesare: „Organizația Mondială a Sănătății deja a atras atenția de aproape 10 ani că avem o problemă. De ce? Antibioticele ajung să nu-și mai atingă ținta.”
Ce arată datele europene despre antibiotice în România
Raportul ECDC, publicat pe 18 noiembrie 2025, adună datele din spitale și din farmacii pentru 28 de țări. Pe primele trei locuri, la consumul total din 2024, stau:
- Grecia: 29,9 doze zilnice la 1.000 de locuitori
- Franța: 26,5 doze zilnice la 1.000 de locuitori
- România: 25,2 doze zilnice la 1.000 de locuitori
La capătul celălalt al clasamentului se află Olanda, cu 9,8. O doză zilnică este cantitatea medie pe care un adult o ia într-o zi de tratament, așa că cifra României echivalează cu 25 de oameni din fiecare 1.000 care iau zilnic o doză de antibiotic.
Consumul a urcat în România la 27,4 în 2023 și a coborât în 2024 la un nivel cu 2% sub cel din 2019, anul de referință al Uniunii. Pentru 2030, recomandarea Consiliului UE fixează pentru România un consum de cel mult 18,8 doze zilnice la 1.000 de locuitori. Asta înseamnă cu un sfert mai puțin decât în 2024.
Peste jumătate din doze, din grupele folosite cu prudență
Organizația Mondială a Sănătății împarte antibioticele în trei grupe. Grupa „Acces” cuprinde medicamentele de primă intenție, cu risc mic de rezistență. Grupa „Supraveghere” are antibiotice cu risc mai mare, care se recomandă doar pentru anumite infecții. Grupa „Rezervă” e păstrată pentru ultimele opțiuni de tratament.
În 2024, antibioticele din grupa „Acces” au reprezentat în România 49% din consum, potrivit aceluiași raport ECDC. Celelalte 51% au venit din grupele de supraveghere și de rezervă. Media UE a fost de 60,3% pentru grupa „Acces”, iar ținta pentru 2030 este de cel puțin 65%. România s-a îndepărtat de țintă: în 2019, ponderea era de 52,8%.
Prof. Mihaela Lupșe a spus același lucru din altă direcție: o cercetare arată că mai mult de jumătate dintre antibioticele uzuale din România fac parte din categorii restricționate sau folosite cu mare precauție în Europa Occidentală.
La Iași, aparatura care măsoară rezistența bacteriilor
Spitalul Clinic de Boli Infecțioase „Sf. Parascheva” din Iași a primit în iunie echipamente noi pentru laboratorul de microbiologie, cumpărate din fonduri europene. Dintre dotările laboratorului de la „Sf. Parascheva”, trei lucrează direct pe identificarea bacteriilor și pe rezistența lor la tratament:
- sistemul automat de identificare a microorganismelor prin spectrometrie de masă: 2.016.513,40 de lei
- platforma de biologie moleculară care detectează microorganismele și markerii de rezistență: 469.480 de lei
- sistemul care testează sensibilitatea bacteriilor la antibiotice: 129.430,07 lei
Cu astfel de teste, medicul află ce antibiotic mai funcționează pentru o infecție anume, în loc să încerce pe rând mai multe medicamente.
Direcția de Sănătate Publică Iași marchează în fiecare an, pe 18 noiembrie, Ziua europeană a informării despre antibiotice, iar între 18 și 24 noiembrie, Săptămâna mondială de conștientizare a rezistenței antimicrobiene. În mesajul de anul trecut, DSP Iași a recomandat ca antibioticele să fie luate doar pe rețetă, ca tratamentul să nu fie întrerupt înainte de termenul stabilit de medic și ca pastilele rămase de la un tratament vechi sau de la alte persoane să nu fie folosite. Instituția le-a cerut ieșenilor să întrebe farmacistul cum se aruncă antibioticele neutilizate.
Ținta stabilită pentru 2030 cere ca România să scadă consumul cu un sfert în șase ani. Între 2019 și 2024, scăderea a fost de 2%.
