Prețurile alimentelor din lume vor crește cu aproximativ 10% în 2026 și cu încă 7% în 2027, adică cu 18% în doi ani față de 2025, estimează Banca Mondială în raportul Commodity Markets Outlook din 28 octombrie 2026. În România, alimentele erau în septembrie cu 3% mai scumpe decât cu un an înainte, potrivit INS.
Banca Mondială leagă scumpirea de mai multe șocuri care se suprapun: întreruperea transporturilor de cereale prin Marea Neagră, fenomenul meteo El Niño, pentru care raportul citează previziuni ale celui mai puternic efect din 1950 încoace, și costurile mari cu combustibilul și cu îngrășămintele. „Piețele de materii prime sunt lovite de mai multe șocuri majore deodată”, a spus Ayhan Kose, economist-șef adjunct al Băncii Mondiale și director al grupului Prospects.
Ce a calculat Banca Mondială pentru prețurile alimentelor
Raportul vorbește despre prețurile mărfurilor pe piețele internaționale, nu despre cele din magazine. Pentru 2026, Banca Mondială arată creșteri la mai multe categorii:
- energie: +32% în 2026, cu petrolul Brent la 91 de dolari barilul, față de 69 de dolari în 2025, și 79 de dolari în 2027;
- metale industriale: +25%, cu valori-record pentru aluminiu, cupru și staniu;
- îngrășăminte: +14%, cu revenire la nivelul din 2025 în 2027;
- alimente: aproximativ +10% în 2026 și +7% în 2027.
Pentru toate mărfurile la un loc, instituția estimează o creștere de 23% în 2026 și o scădere de 7% în 2027. Oferta mondială de petrol scade în 2026 cu 5,2%, iar consumul cu 2,5%. Scăderea parțială a prețurilor la energie în 2027 depinde, spun experții Băncii Mondială, de neredeschiderea războiului împotriva Iranului după alegerile intermediare din Statele Unite din noiembrie. În aprilie 2026, aceeași instituție estima pentru 2026 o creștere de 16% la toate mărfurile și de 24% la energie, adică mai puțin decât în raportul de acum.
Scenariul advers: alimente cu 12% peste estimarea de bază
Raportul descrie și un scenariu mai rău. Dacă se adună un El Niño foarte puternic, noi atacuri asupra transporturilor de cereale din Marea Neagră, escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu și avarii la infrastructura petrolieră a Rusiei, petrolul Brent ar ajunge la 105 dolari barilul în 2027, iar prețurile alimentelor ar fi cu 12% peste estimarea de bază, peste nivelul din 2022. Banca Mondială avertizează că asta ar putea produce o criză alimentară asemănătoare cu cea de la începutul anilor 2010.
În estimarea de bază, alimentele de pe piețele mondiale cresc cu aproape 18% în doi ani. Scenariul advers adaugă la asta încă 12%.
Ce arată datele INS despre prețurile alimentelor din România
Pentru România, punctul de pornire este comunicatul INS pentru septembrie 2026. Inflația anuală a urcat la 6,61%, de la 6,17% în august, după trei luni de scădere. Inflația scăzuse la 6,2% în august, iar acum a reluat creșterea. Mărfurile alimentare s-au scumpit în medie cu 3% într-un an, mai puțin de jumătate din inflația generală. Serviciile au crescut cu 11,12%, iar mărfurile nealimentare cu 7,06%. Pe lună, indicele prețurilor de consum a fost în septembrie cu 0,77% mai mare decât în august.
În coșul alimentar, față de septembrie 2025, INS arată aceste variații anuale:
- cafea: +13,78%;
- ouă: +10,84%;
- ulei comestibil: +7,62%;
- lapte de vacă: +7,56%;
- pâine: +4,79%;
- fructe proaspete: −16,69%;
- cartofi: −3,64%;
- făină: −3,23%.
Cele mai mari scumpiri din tot coșul de consum nu sunt la alimente. Chiriile au crescut cu 39,46%, motorina cu 37,61% și benzina cu 28,42%. Banca Mondială numără costurile mari cu combustibilul și cu îngrășămintele printre motivele pentru care alimentele se scumpesc pe piețele mondiale.
Banca Mondială nu dă cifre pentru România, iar INS măsoară ce plătesc cumpărătorii din magazine. Cele două serii nu se pot aduna: una arată piețele mondiale pe doi ani, cealaltă arată cât costă coșul în septembrie 2026. Cafeaua este deja cu 13,78% mai scumpă decât în urmă cu un an.
