Presiunea economică a Chinei asupra Europei cântărește 54% din totalul presiunii economice active exercitate asupra Uniunii Europene, față de 20% pentru Statele Unite și 17% pentru Rusia, potrivit unui studiu publicat pe 8 octombrie 2026 de institutul italian ISPI.
Studiul „Economic Security: EU Under Pressure”, semnat de Matteo Villa, Giovanni Maria Della Gatta și Giuliana Sarcina, urmărește episoadele de coerciție economică îndreptate împotriva UE din 2018 încoace. Numărul lor a crescut de opt ori în opt ani, cu un salt accentuat din 2024, arată autorii. Cotele de 54%, 20% și 17% privesc episoadele încă active, ponderate după gravitate.
Presiunea economică a Chinei în cifrele ISPI
Raportul pune cele trei puteri în ordine, după ponderea în presiunea activă:
- China: 54%
- Statele Unite: 20%
- Rusia: 17%
Statele Unite apar des în titluri, dar ISPI observă că amenințările lor sunt rareori urmate de măsuri: din șase încercări noi de coerciție, una singură a devenit măsură efectivă, iar cinci au rămas amenințări. Rusia apare în doar trei episoade, dintre care oprirea gazelor este singurul care a primit nota maximă de gravitate, 25 din 25. Instrumentul european anticoerciție, adoptat în noiembrie 2023, nu a fost activat niciodată.
Harta publicată de Corriere della Sera pe 26 octombrie, pe baza studiului, a ajuns la un titlu mai larg: China ar cântări mai mult decât Trump sau Putin. Cifrele de mai sus sunt cele ale ISPI, iar concluzia aparține analizei, nu instituțiilor europene.
Pământurile rare: pârghia care contează
ISPI explică ponderea Chinei prin controlul asupra lanțurilor de aprovizionare. Beijingul deține peste 90% din capacitatea mondială de rafinare a pământurilor rare și a magneților permanenți. Autorii notează că Beijingul lucrează mai ales prin licențe de export și prin dependența lanțurilor de producție, nu prin amenințări deschise. Ca exemplu, ei amintesc limitarea prin licență a exporturilor de anumite pământuri rare, folosită pentru a face presiune asupra Statelor Unite.
Studiul nu descrie Europa ca fiind lipsită de apărare. Italia și Germania au poziții de lider în echipamente electrice și energetice, în produse farmaceutice și biotehnologie, în tehnologii aerospațiale și de apărare. ISPI scrie că produsele europene sunt mai specializate și mai greu de înlocuit decât media pieței, ceea ce le dă țărilor europene o pârghie în negocieri.
Deficitul comercial cu China: 359,8 miliarde de euro
Comerțul bilateral arată aceeași asimetrie. Potrivit datelor Eurostat, în 2025 UE a exportat în China bunuri de 199,6 miliarde de euro și a importat de 559,4 miliarde, adică un deficit de 359,8 miliarde, aproape un miliard de euro pe zi. Față de 2024, exporturile au scăzut cu 6,5%, iar importurile au crescut cu 6,4%. Calculat din aceste procente, deficitul din 2024 a fost de aproximativ 312 miliarde, deci diferența s-a mărit cu circa 15%.
Pe zece ani, decalajul este mai mare:
- exporturile UE către China, 2015-2025: +37,1% (de la 145,6 la 199,6 miliarde de euro)
- importurile din China, 2015-2025: +89% (de la 295,9 la 559,4 miliarde de euro)
- cel mai mare capitol la import, echipamentele electrice: 164,9 miliarde de euro, 29,5% din total
- cel mai mare capitol la export, mașinile și aparatele mecanice: 45,3 miliarde de euro, 22,7% din total
Tendința a continuat și în 2026. Eurostat arată că deficitul trimestrial cu China a ajuns la 103 miliarde de euro în trimestrul al doilea, cel mai mare nivel din trimestrul al treilea din 2022, față de 66 de miliarde în primul trimestru din 2024.
Acordul pentru hibride și cererea lui Bernd Lange
Pe 9 octombrie, UE și China au ajuns la un acord prin care Beijingul își înjumătățește în patru ani exporturile de mașini hibride către Uniune. Intrările anuale ar urma să fie de 350.000 de mașini, cu cote pe țări și o rată de ajustare de 6% pe an. Comisia Europeană l-a prezentat ca „primă fază” a negocierilor, cu următoarele discuții politice programate în martie 2027.
Pe 21 octombrie, înaintea unei vizite la Beijing a 12 europarlamentari, între 27 și 29 octombrie, Bernd Lange, președintele Comisiei pentru comerț internațional din Parlamentul European, a cerut un acord mai larg. „Trebuie să ajungem la un acord mai cuprinzător”, a spus el, adăugând că ar fi util să fie reexaminată partea de investiții din Acordul Cuprinzător privind Investițiile (CAI). Parlamentul European a blocat ratificarea CAI în 2021, după ce China a impus sancțiuni de represalii ca răspuns la măsurile UE privind încălcările drepturilor omului.
Lange a mai enumerat restricțiile chineze la exportul de pământuri rare, subvențiile din chimie și utilaje și o primă de 20% impusă ofertelor europene la achizițiile publice. Eurodeputatul francez Pascal Canfin a avertizat că negocierile trebuie să vizeze și practicile comerciale neloiale care afectează mai multe sectoare simultan. Cu o săptămână înainte, liderii UE dăduseră Comisiei mandat să introducă cote pentru produsele chimice și utilaje. Unele state membre, între care Spania, preferă o linie mai blândă față de Beijing, pentru a atrage investiții chineze.
România: 12,7 euro importați pentru fiecare euro exportat
Datele INS, așa cum au fost prelucrate în analize economice publicate în octombrie, arată că în 2025 România a importat din China bunuri de 9,1 miliarde de euro, cu 16,2% mai mult decât în 2024, și a exportat de 715 milioane de euro, cu 0,6% mai puțin. Deficitul bilateral este de circa 8,4 miliarde de euro, aproximativ un sfert din deficitul total al României la bunuri. Importurile reprezintă de 12,7 ori exporturile, față de 10,9 ori în 2024.
Peste jumătate din importuri sunt echipamente electrice, utilaje, calculatoare și produse electronice. Printre exporturile României către China se numără produsele din lemn, electronicele și echipamentele electrice, fiecare între 100 și 120 de milioane de euro.
China se vede și în coletele pe care le comandă românii. Guvernul nu a decis încă dacă renunță la taxa de 25 de lei pe coletele din China, deși de la 1 noiembrie intră în vigoare a doua taxă europeană, de 2 euro, peste cea de 3 euro aplicată din iulie.
În 2025, pentru fiecare euro vândut Chinei, România a cumpărat de la ea bunuri de 12,7 euro.
