La Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” din Iași a avut loc joi, 5 noiembrie 2026, vernisajul expoziției „Începuturile tiparului la Iași. Cartea românească veche, 1643–1830”. Cărțile pot fi văzute până pe 30 noiembrie, la etajul I, în strada Păcurari nr. 4.
Vernisajul a început la ora 13:00. A participat istoricul Petronel Zahariuc, profesor la Facultatea de Istorie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” și director al Institutului de Istorie „A.D. Xenopol”. Printre invitați s-a numărat și profesorul Alexandru Gafton, de la Facultatea de Litere a aceleiași universități.
Începuturile tiparului la Iași, la Trei Ierarhi
Tiparnița ieșeană a funcționat la Mănăstirea Sfinții Trei Ierarhi, în vremea domnitorului Vasile Lupu. Prima ei tipăritură cunoscută a fost o foaie volantă în limba greacă, imprimată la 20 decembrie 1642, cu un act al patriarhului Partenie și o scrisoare de mulțumire către domnitor.
În 1643 a apărut Carte românească de învățătură, cunoscută drept Cazania lui Varlaam. Este prima carte în limba română tipărită în Moldova în secolul al XVII-lea. Au urmat Șeapte taine a besearecii (1644) și Pravila lui Vasile Lupu (1646), considerată prima legiuire laică oficială tipărită în limba română. Mitropolitul Varlaam a fost unul dintre principalii colaboratori ai domnitorului în această întreprindere, iar ajutorul mitropolitului Petru Movilă al Kievului a contat la organizarea atelierului.
Odată cu tiparnița, la Trei Ierarhi a funcționat și un colegiu superior, înființat la inițiativa lui Vasile Lupu. Împreună, ele făceau din Iași un centru unde se învăța, se traducea și se multiplicau textele de care aveau nevoie Biserica și administrația Moldovei.
Ateliere domnești, mitropolitane și particulare
Din 1679 a funcționat tipografia Mitropoliei, susținută de mitropolitul Dosoftei. Aici au apărut Psaltirea de-nțăles (1680), în care a fost introdusă pentru prima dată în istoria tipografiei românești o erată, și Viața și petrecerea svinților (1682–1686). La Cetățuia lucra tipografia grecească a Sfântului Mormânt, înființată cu sprijinul patriarhului Dositei al Ierusalimului. În 1698, la Iași, a fost tipărit Divanul lui Dimitrie Cantemir, în română și în greacă.
În secolul al XVIII-lea s-au adăugat alte ateliere. Duca Sotiriovici, tipograf grec originar din Thasos, a avut din 1743 un atelier propriu la Iași, activ cel puțin până în 1752. În ultimele decenii ale veacului s-a remarcat Mihail Strilbițchi, tipograf și gravor. La începutul secolului al XIX-lea, tipografia Mitropoliei avea în 1804 patru teascuri și 22 de lucrători, iar între 1812 și 1821 a funcționat, tot la Trei Ierarhi, atelierul grecesc al lui Manuil Vernardos.
Ce se vede în sală
Exemplarele vin din colecțiile bibliotecii. Potrivit BCU, legăturile de epocă și însemnările foștilor proprietari arată cum au circulat și cum au fost citite cărțile. Unele exemplare din colecții poartă însemnări autografe ale lui Mihai Eminescu.
Expoziția a fost realizată de Irina Sandu, Alina Frunză și Cristina Gavrilean, de la Departamentul Conservarea Colecțiilor Generale și Speciale. Are și o prezentare online, cu catalog, pe site-ul bibliotecii. Face parte din Zilele BCU Iași, desfășurate între 2 și 6 noiembrie sub genericul „Sala de lectură – un univers”.
Cartea veche a mai fost expusă în oraș în această toamnă: în octombrie, manuscrise rare și obiecte de tezaur din secolele XV–XVII au fost prezentate în premieră la Palatul Braunstein.
Albina românească închide expoziția
Expoziția se încheie, simbolic, cu primul număr din Albina românească a lui Gheorghe Asachi, apărut la 1 iunie 1829, prima gazetă în limba română din Moldova. Primele numere au fost tipărite la tipografia Mitropoliei, înainte ca Asachi să aibă un atelier propriu: autorizația pentru tipolitografia lui a venit la 23 decembrie 1830, iar atelierul a început lucrul la 1 ianuarie 1832.
Anul 1830 este limita convențională a bibliografiei românești vechi, iar în acel an tipografia Mitropoliei încă funcționa. Atunci a fost tipărită Mâna lui Damaschin, un mic volum despre calculul datei Paștelui cu ajutorul degetelor.
