Funcționarea pentru sistemul antigrindină la nivel național ar putea fi reluată temporar în perioada 2026-2028, conform unui plan asumat de ministrul interimar al Agriculturii, Tanczos Barna. Demersul vizează deblocarea unei infrastructuri strategice paralizate în prezent de un conflict deschis între asociațiile de fermieri, care susțin că lansările provoacă secetă, și instituțiile statului. Oficialul guvernamental condiționează reluarea programului de realizarea unor studii de impact incontestabile și afirmă că deciziile de siguranță agricolă națională nu pot fi dictate de presiunile unui singur județ.
În acest moment, programul național de combatere a căderilor de grindină se află într-un blocaj operațional. Oprirea tragerilor a fost forțată de un lobby puternic inițiat de agricultorii din județe precum Prahova sau Vrancea.
Fermierii reclamă faptul că rachetele cu iodură de argint, lansate pentru a sparge formațiunile de gheață, ar dispersa norii și ar reduce cantitatea de ploaie exact în zonele afectate deja de seceta pedologică severă. Această perspectivă a generat proteste și memorii oficiale care au determinat Ministerul Agriculturii să pună programul pe pauză.
Datele furnizate de meteorologi și cercetători contrazic însă ipoteza agricultorilor. Specialiștii din cadrul centrelor zonale antigrindină explică mecanismul tehnic: iodura de argint introdusă în nori funcționează ca un nucleu de condensare. Procesul previne formarea bucăților mari de gheață, dar stimulează precipitațiile sub formă de ploaie, putând chiar să crească volumul de apă ajuns pe sol cu până la 20%.
Cu toate acestea, lipsa unor studii de impact recente și independente a menținut un nivel ridicat de neîncredere în rândul comunităților rurale.
Armistițiul propus de Tanczos Barna și alternativa de la Satu Mare
Pentru a ieși din acest impas, conducerea Ministerului Agriculturii propune un acord pe termen mediu. Tanczos Barna a explicat că sistemul trebuie să funcționeze cel puțin doi ani și jumătate pentru a permite culegerea de date comparative reale.
„Fără studii științifice nu putem afirma cu certitudine că au avut un efect secundar negativ asupra precipitațiilor. Din acest motiv, propunerea mea este ca, în alte condiții și cu acordul fermierilor, acest program să fie reaprobat pentru anii 2026, 2027 și 2028”, a declarat ministrul interimar.
Pentru a diversifica datele analizate, autoritățile vor integra în studiu și programul pilot de la Satu Mare. Acest punct de lansare folosește o tehnologie diferită, implementată printr-un program de cooperare transfrontalieră cu Ungaria, finanțat din fonduri europene. Comparația randamentului și impactului de mediu între cele două sisteme tehnologice va fundamenta decizia finală din anul 2028.
Dincolo de componenta agricolă, înghețarea programului ridică o problemă majoră de management al banului public. Statul român a investit masiv în ultimele două decenii în puncte de lansare, echipamente radar și achiziția de rachete.
Oprirea tragerilor nu a oprit și cheltuielile. Infrastructura aflată în conservare generează costuri uriașe pentru bugetul de stat, exclusiv pentru pază și mentenanță. Documentațiile de achiziție publică arată că Ministerul Agriculturii alocă milioane de lei pentru contractarea de servicii de pază permanentă la punctele de lansare, deși sistemul nu a oferit protecția asumată pentru bazinele viticole, pomicole și culturile mari.
Ministrul Agriculturii a atras atenția asupra necesității unei abordări unitare, condamnând fragmentarea deciziei.
„Din punctul meu de vedere, un singur județ nu poate decide asupra întregii țări. Eu pot să înțeleg sensibilitățile, interesele, problemele locale, dar un sistem național nu poate fi oprit doar pentru că un județ dorește ca acest lucru să se întâmple”, a argumentat Tanczos Barna.
