SRI și DIICOT atribuie incendiul din 14 septembrie 2026 de lângă fabrica Carfil din Brașov unei rețele de sabotaj coordonate din Rusia, iar o analiză Deutsche Welle așază cazul în seria numită tactica feliilor de salam: operațiuni mici, ușor de negat, fiecare sub pragul care ar cere un răspuns militar.
Serviciul Român de Informații a anunțat pe 26 octombrie 2026 că incendiul a izbucnit pe o platformă industrială aflată în imediata apropiere a CARFIL SA, filială a CN Romarm, și a afectat sediile mai multor companii. Procurorii DIICOT au precizat că suspecții sunt doi cetățeni din Belarus și un cetățean din Ucraina, toți rezidenți în state ale Uniunii Europene. Ei sunt cercetați pentru tentativă la acte de diversiune.
Ce au anunțat SRI, DIICOT și Ministerul de Externe
Potrivit anunțului din 26 octombrie, rețeaua a fost coordonată din Federația Rusă, care i-a dat o gamă largă de ținte în regiune, inclusiv unități de producție de armament, de stat și private. SRI leagă cazul de o campanie mai largă de sabotaje în Europa și spune că au mai existat tentative în România în 2026. Serviciul a lucrat cu parteneri din țară și din străinătate, alături de DIICOT, Direcția Generală de Informații a Apărării din Ministerul Apărării și Ministerul Afacerilor Interne.
Judecători ai Curții de Apel București au emis mandate europene de arestare pe numele suspecților. Doi au fost arestați în Germania, în timp ce pregăteau fapte similare. Al treilea mandat, emis pe 26 octombrie, vizează suspectul localizat în Polonia, iar România cere extrădarea lui.
SRI descrie și cum se recrutează astfel de executanți: „Recrutarea pentru sabotaj poate începe cu o ofertă de bani pentru o sarcină aparent inofensivă.” Serviciul spune că sarcinile pot începe cu observarea sau fotografierea unor obiective și pot ajunge la distrugeri, incendieri sau chiar crimă, iar semnalele izolate trebuie evaluate împreună, în context.
Pe 27 octombrie, Ministerul Afacerilor Externe l-a convocat pe ambasadorul rus Vladimir Lipaev și a protestat ferm față de sabotajul de la Brașov, invocând probele strânse în anchete. Ambasada Rusiei a respins acuzațiile ca fiind fără temei și a transmis că Rusia nu a planificat, nu a coordonat și nu a desfășurat niciodată acte de sabotaj pe teritoriul României. Președintele Nicușor Dan a condamnat sabotajul, după cum arată reacția președintelui la Carfil.
Cronologia cazului, din comunicatele autorităților:
- 8 septembrie 2026: DIICOT dispune reținerea unui cetățean rus, într-un alt caz de sabotaj prevenit de SRI
- 14 septembrie 2026: incendiul de pe platforma industrială de lângă Carfil
- 26 octombrie 2026: SRI și DIICOT anunță rețeaua, iar al treilea mandat european de arestare este emis
- 27 octombrie 2026: ambasadorul rus este convocat la MAE
Tactica feliilor de salam: ce înseamnă
Tactica feliilor de salam este o strategie de a obține un avantaj mare prin pași mici, fiecare prea neînsemnat ca să justifice o reacție dură. Termenul i se atribuie fostului lider comunist maghiar Mátyás Rákosi, care îl folosea pentru eliminarea adversarilor politici pe rând. Economistul Thomas Schelling, laureat al premiului Nobel în 2005, l-a transformat într-un concept de teorie strategică în cartea „The Strategy of Conflict” (1960): o amenințare sau o ocupare împărțită în pași atât de mici încât răspunsul militar la fiecare nu pare să merite riscul, dar care adunați schimbă situația de fond.
Analiza publicată pe 27 octombrie de Deutsche Welle, semnată de Sabina Fati, aplică ideea la Rusia: sabotaje, atacuri cibernetice, drone în spațiul aerian și maritim, toate sub pragul războiului. Raportul de securitate de la Conferința de la München din iarna 2026, citat de analiză, a numărat între ianuarie 2022 și decembrie 2025 în Europa 150 de incidente hibride atribuite Rusiei, de la incendieri și spionaj la survoluri cu drone. Raportul spune că operațiunile sunt gândite să rămână ambigue, ca atribuirea să fie greu de făcut.
Cazuri atribuite oficial Rusiei în Europa
Autoritățile din mai multe state au atribuit public sabotaje unor structuri legate de Rusia:
- Germania: pe 1 septembrie 2026, ministrul de interne Alexander Dobrindt a anunțat că guvernul consideră Rusia responsabilă pentru tentativa de atac cu dronă din 4 august la aeroportul Leipzig/Halle. Ambasadorul rus a fost convocat, iar Berlinul a închis consulatul rus din Bonn și Casa Rusă din Berlin.
- Polonia: în noiembrie 2025, premierul Donald Tusk a spus în Sejm, într-o declarație publicată pe site-ul guvernului polonez, că autorii exploziei de pe linia ferată Varșovia-Lublin, folosită pentru transporturi spre Ucraina, sunt doi cetățeni ucraineni care colaborau de mult timp cu serviciile ruse. Tusk a mai spus că serviciile ruse sunt în spatele sabotajelor recente din Polonia și că 55 de suspecți au fost reținuți, dintre care 23 arestați.
- Marea Britanie: în octombrie 2025, un tribunal din Londra a condamnat șase bărbați pentru incendierea unui depozit din Leyton, din martie 2024, unde se stocau echipamente pentru Ucraina. Instanța a reținut că liderul grupului, Dylan Earl, a acționat la ordinul grupului Wagner. El a primit 23 de ani de închisoare, în primul caz judecat după legea britanică a securității naționale din 2023.
Analiza DW adaugă că oficialii italieni și bulgari au evitat să atribuie exploziile din ultimele luni de la fabricile lor de muniție și că diferența dintre state ține și de cât de repede și de deschis atribuie ele aceste operațiuni Moscovei.
Ce spune DW despre răspunsul SRI
Pe 8 septembrie, cu șase zile înainte de incendiu, SRI anunțase că a prevenit o altă operațiune de sabotaj, în care a fost implicat un cetățean rus stabilit în România, aflat sub supraveghere luni la rând. Pentru Carfil, notează DW, depistarea a venit după faptă, deși prevenția este atribuția principală a unui serviciu de informații. Analiza se întreabă dacă a fost un eșec al SRI și răspunde că pentru România a fost un insucces, dar pentru celelalte state europene, datorită cooperării, a fost o prevenire: doi dintre suspecți au fost opriți în Germania în timp ce pregăteau alte fapte.
DW mai spune că Carfil se află pe lista de interes a spionajului rus, dar nu pe lista de protecție finanțată de Ministerul Apărării, de SRI sau de Ministerul de Interne. Autoarea scrie și că guvernul condus de Luca Niculescu nu are deocamdată o strategie care să prevină amestecul Rusiei în alegeri sau să neutralizeze sabotajele. Citează totodată rapoartele DIICOT din ultimii doi ani, potrivit cărora Rusia a renunțat să trimită agenți instruiți și recrutează executanți aleatoriu contra cost, inclusiv prin Telegram, ca să testeze pregătirea statelor NATO și să încarce organele de anchetă din Europa.
Măsurile comunicate public până acum sunt cooperarea judiciară cu Germania și Polonia, mandatele de arestare, extrădirea cerută, protestul diplomatic și avertismentul SRI despre recrutarea cu bani pentru sarcini mărunte. Dacă fabricile de armament, de stat sau private, vor primi protecție dedicată rămâne o întrebare la care nu a răspuns nimeni.
