Menopauza și creierul au intrat într-un studiu care le compară cu pubertatea și cu sarcina: scanările RMN ale 1.095 de participante arată că substanța cenușie scade în pubertate și în sarcină, iar în tranziția spre menopauză scăderea obișnuită legată de vârstă se oprește. Rezultatele, obținute de cercetătorii de la Amsterdam UMC, au apărut în septembrie 2026 în revista Nature Communications.
Pubertatea, sarcina și menopauza sunt cele trei mari tranziții hormonale din viața unei femei. Despre primele două, creierul fusese scanat în mai multe studii. Menopauza, în schimb, era cercetată mult mai puțin, iar nimeni nu comparase cele trei tranziții în același cadru. Lucrarea, condusă de neurocercetătoarea Sophie van ’t Hof, se numește „Puberty, pregnancy, and menopause show shared and distinct structural changes across the lifespan”.
Menopauza și creierul: ce au comparat cercetătorii
Echipa a analizat scanări RMN structurale făcute la momente diferite, înainte, în timpul și după fiecare tranziție, și le-a pus alături de scanările unor grupuri de control de aceeași vârstă. Datele pentru pubertate și sarcină provin din studii olandeze, iar cele pentru menopauză din UK Biobank, baza de date biomedicală britanică. Cele 1.095 de participante se împart astfel:
- pubertate: 142 de fete, în jurul primei menstruații
- sarcină: 110 femei, la prima sau la a doua sarcină, plus un grup de control fără sarcină
- menopauză: 843 de femei din UK Biobank, dintre care 120 aflate în tranziție, 49 înainte de menopauză și 674 după
Autorii au urmărit substanța cenușie, țesutul în care se află corpurile celulelor nervoase, și au măsurat cât se schimbă ea de la o scanare la alta.
Trei tranziții, trei tipare diferite
În pubertate și în sarcină, substanța cenușie a scăzut în ritm de ordinul zecimilor de procent pe lună, în regiuni asemănătoare ale cortexului: zonele prefrontale, parietale și temporale. Diferențele au apărut în alte regiuni. În zonele senzoriale și motorii, pubertatea a adus cea mai mare scădere, sarcina una moderată, iar menopauza cea mai mică. Un mic grup de regiuni legate de emoții și de senzațiile corpului a scăzut puternic doar în pubertate.
Menopauza a arătat altceva. Femeile aflate înainte și după menopauză pierdeau lent substanță cenușie, în ritmul obișnuit al înaintării în vârstă. Cele aflate în tranziție nu au avut o scădere confirmată statistic. Autorii descriu rezultatul ca pe o pauză a pierderii legate de vârstă, nu ca pe o accelerare. O ipoteză pe care o discută este legată de scăderea hormonilor sexuali steroizi, dar o legătură de cauzalitate nu poate fi stabilită cu datele de față.
Sophie van ’t Hof atrage atenția că o scădere a substanței cenușii nu înseamnă automat ceva rău. În sarcină, a explicat ea, modificările sunt adaptative, iar echipa le descrie ca pe un reglaj fin al creierului.
Ce nu poate spune încă studiul
Autorii menționează limitele chiar în lucrare. Prima menstruație și menopauza au fost stabilite printr-o singură întrebare, la care participantele au răspuns din memorie. Nivelurile de hormoni, stresul și folosirea contraceptivelor nu au fost armonizate între grupuri. Scanările au fost făcute cu aparate diferite, așa că autorii s-au uitat la schimbarea relativă din interiorul fiecărui grup, iar cifrele dintre etape nu se compară direct.
Susana Carmona, cercetătoare la Institutul de Cercetare Sanitară Gregorio Marañón din Madrid, care nu a participat la studiu, a numit lucrarea necesară. Ea a atras atenția că tranziția spre menopauză durează ani și este greu de prins cu o singură întrebare. Perioada de dinaintea menopauzei, când hormonii scad treptat, nu apare separat în analiză.
Rezultatele nu spun nimic despre simptomele pe care le descriu femeile în menopauză și nici despre tratamente. Despre terapia de substituție hormonală există alte date: un studiu danez publicat în BMJ nu a găsit o creștere a mortalității la femeile care o folosesc.
Echipa de la Amsterdam spune că următorul pas este să afle dacă pauza din scanări are vreo legătură cu memoria, cu comportamentul sau cu starea psihică a femeilor.
