Noul ministru al Educației a explicat, într-un interviu acordat Digi24, de ce sistemul românesc de învățământ nu poate împrumuta metode din țări precum Japonia, deși acestea obțin performanțe remarcabile la evaluările internaționale. Sorin Costreie susține că rezultatele slabe ale elevilor români nu pot fi îmbunătățite prin simpla copiere a unor practici externe, fără adaptare la contextul local.
Întrebat dacă România ar trebui să preia modelul educațional japonez, ministrul a respins categoric ideea unei implementări identice. „Nu, nu, nu. Pentru că… haideți să ne uităm. Ce alte țări au rezultate bune? Japonia. Credeți că dacă luăm modelul japonez și-l implementăm mot-à-mot în România, vom avea rezultate?”, a răspuns oficialul.
Elevii fac curățenie în școlile japoneze
Sorin Costreie a oferit un exemplu concret pentru a ilustra diferențele culturale care blochează transferul de modele educaționale. În Japonia, elevii participă activ la menținerea curățeniei în școli, existând o responsabilizare colectivă față de spațiul comun. În școlile japoneze nu există personal de îngrijire, iar copiii înșiși curăță sălile de clasă, holurile și toaletele.
Ministrul a subliniat că o astfel de practică ar declanșa imediat proteste din partea părinților români. „În clipa în care… Gândiți-vă că facem chestia asta în școala noastră. În secunda doi, toți părinții o să sară și o să spună, dar cum, copiii mei să facă curat? Toate-s legate”, a declarat Costreie.
Prin acest exemplu, oficialul a încercat să demonstreze că succesul unui sistem de învățământ depinde nu doar de metode pedagogice, ci și de valorile societății, mentalitatea părinților și particularitățile culturale locale. Potrivit ministrului, educația este un fenomen socio-educațional complex, care nu poate fi transplantat mecanic dintr-o țară în alta.
Memorare fără aplicare practică
Ministrul Educației a evidențiat și principala problemă pe care o relevă testele PISA în cazul elevilor români: aceștia memorează informații, dar nu reușesc să le utilizeze în contexte practice. Costreie consideră că școala românească pune în continuare accent pe acumularea de cunoștințe teoretice, în detrimentul dezvoltării competențelor aplicative.
„Și testele PISA ne arată că copiii noștri știu tabla înmulțirii sau adunării sau ce tablă este nevoie, dar nu știu să o aplice în viața reală. Și atunci apare întrebarea, într-un mod firesc, dar pentru ce facem noi educație? Care-i rolul învățământului, a educației formale?”, a declarat ministrul.
Oficialul a propus ca soluție îmbunătățirea pregătirii profesorilor prin cursuri de formare continuă, astfel încât cadrele didactice să transmită nu doar informații, ci și modalități de aplicare a acestora în situații concrete din viața cotidiană.
