Moscova intenționează să utilizeze convorbiri diplomatice dedicate conflictului din Ucraina pentru a obține concesii majore din partea Occidentului, vizând slăbirea capacităților de apărare ale Alianței Nord-Atlantice. Prin includerea națiunilor europene în procesul de negociere, liderul de la Kremlin încearcă să redeschidă dezbaterea privind extinderea spre est a NATO, un element pe care l-a descris în repetate rânduri drept „cauza rădăcină” a războiului.
Negocierile trilaterale tehnice sunt programate să se desfășoare luna viitoare la Abu Dhabi, după o pauză îndelungată în discuțiile intermediate de Statele Unite. Yuri Ushakov, consilier de politică externă la Kremlin, a declarat că Europa ar trebui inclusă în dialogul purtat între oficialii ruși, ucraineni și americani, argumentând că continentul european este crucial pentru atingerea unui acord de durată.
Surse diplomatice explică că motivul real al Moscovei pentru includerea statelor europene este de a câștiga concesii privind extinderea NATO. Rețeaua diplomatică a Kremlinului a sugerat anterior că președintele rus ar putea fi dispus să facă compromisuri pe alte teme secundare dacă cerințele sale fundamentale sunt îndeplinite, ceea ce ar însemna diminuarea suveranității Ucrainei și retragerea prezenței militare estice a Alianței Nord-Atlantice.
Revenirea la granițele din 1997
În cadrul viitoarelor întâlniri, este de așteptat ca Putin să solicite reducerea amprentei militare a NATO în Europa la nivelul existent în 1997, adică înainte ca fostele state din blocul estic să înceapă aderarea la Alianță. O astfel de concesie ar presupune o posibilă retragere a trupelor NATO din țări precum Polonia, Estonia, Letonia și Lituania, precum și din Finlanda, care s-a alăturat alianței defensive în 2023. Toate aceste cinci națiuni au graniță directă cu Rusia, fiind considerate puncte strategice de frontieră.
Într-un interviu acordat presei de stat, Yuri Ushakov a afirmat că nu se așteaptă ca întâlnirea să aducă progrese majore, caracterizând-o drept o simplă „testare a terenului”. Consilierul Kremlinului a comentat stadiul discuțiilor:
Înainte, după Anchorage, părea că administrația SUA ar putea dicta ceva și ar putea forța Kievul să se conformeze. Dar până acum, acest lucru nu a funcționat cu adevărat. Asta pentru că nu este suficient să vorbim doar cu Kievul; trebuie să vorbim cu întreaga Europă, care susține pe deplin Kievul.
Rundele anterioare de dialog au eșuat în încercarea de a stabili o încetare a focului, deoarece Putin a cerut în mod repetat ca președintele ucrainean Volodimir Zelenski să cedeze teritorii din regiunea estică Donbas, zone pe care forțele armate ruse nu au reușit încă să le cucerească pe cale militară. Moscova susține că această concesie ar fi fost deja promisă în numele Kievului de către Donald Trump, în timpul întrevederii avute cu Putin în Alaska anul trecut.
Poziția fermă a Europei
Surse diplomatice de rang înalt insistă că poziția Europei de respingere a cerințelor maximale ale Rusiei rămâne de neclintit. Un oficial european a reafirmat linia fermă a Alianței: Poziția noastră rămâne aceeași ca în ianuarie 2022, făcând referire la scrisoarea transmisă la acea vreme Moscovei de fostul secretar general al NATO, Jens Stoltenberg. Deși Occidentul a fost de acord să discute preocupările de securitate ale Rusiei, a exclus din start retragerea trupelor sau a armamentului din statele membre din Europa de Est.
Președintele Volodimir Zelenski a confirmat la televiziunea ucraineană că discuțiile trilaterale vor avea loc luna viitoare, precizând însă că reuniunea nu va pune capăt războiului. Echipa sa va urmări obținerea unor armistiții limitate, axate pe securizarea exporturilor de cereale și energie, precum și pe schimburi de prizonieri.
Propunerea a fost transmisă la St. Petersburg de Steve Witkoff, trimis prezidențial american, în cadrul unei întâlniri de trei ore purtate cu Vladimir Putin. Deși Kremlinul a menținut un ton pesimist privind șansele unui acord de armistițiu, Putin pare să fi fost convins să revină la masa negocierilor în urma ofertei de a discuta revendicările sale și a deciziei Washingtonului de a renunța temporar la unele sancțiuni aplicate exporturilor de combustibil rusesc.
În timp ce pregătirile diplomatice continuă, confruntările militare mențin un nivel ridicat de intensitate. Un atac cu drone efectuat sâmbăta noapte asupra orașului de graniță Belgorod a provocat moartea a trei persoane și rănirea altor 13, avariind zeci de clădiri rezidențiale și spații comerciale. De asemenea, forțele ucrainene au lovit o fabrică de componente electronice din Yelets, regiunea Lipetsk, situată la aproximativ 150 de mile de frontieră, folosind rachete de croazieră Storm Shadow.
