Insulele ecologice din Iași ajung abia acum la Salubris, la 75.020 de lei bucata. Termenul proiectului a fost împins în 2029, iar banii nu mai vin din PNRR

Insulele ecologice digitalizate din Iași, montate în cartiere și nefolosite de luni bune, ajung abia vineri în Consiliul Local, ca să fie predate operatorului Salubris. Fiecare costă 75.020 de lei cu TVA, aproape 14.800 de euro. În același timp, proiectul pornit în 2022 cu bani din PNRR a fost suspendat de minister, iar termenul lui de implementare a fost împins până pe 30 septembrie 2029.

Proiectul de hotărâre completează contractul prin care Primăria a dat salubrizarea orașului către Salubris, în august 2022, cu bunurile cumpărate prin program. Până acum, insulele stăteau în stradă fără să aibă un operator care să le administreze oficial.

Infografic cu cronologia proiectului insulelor ecologice din Iași, din 2022 până la termenul din 2029
Cronologia proiectului, de la hotărârea din septembrie 2022 până la noul termen, 30 septembrie 2029.

Cronologia unei finanțări care și-a schimbat sursa

Consiliul Local a aprobat implementarea proiectului în septembrie 2022. Contractul de finanțare a fost semnat cu Ministerul Mediului în martie 2023, pentru 20.269.950 de lei, la care se adaugă TVA de 3.832.290 de lei. Total: 24,1 milioane de lei, circa 4,75 milioane de euro.

Termenul inițial a fost prelungit de două ori, mai întâi până la 30 decembrie 2025, apoi până la 30 iunie 2026. Pe 31 octombrie 2025, Ministerul Mediului a transmis o notificare prin care suspenda unilateral contractele încheiate pentru insule ecologice digitalizate. Pe 10 iulie 2026, un nou act adițional a mutat termenul de implementare până la 30 septembrie 2029 și a mutat sursa banilor din PNRR în bugetul Fondului pentru Mediu.

Între aprobarea din Consiliul Local și noul termen sunt șapte ani.

Insule ecologice digitalizate montate pe o stradă din Iași
Insulele au fost montate în cartiere, cu fantele controlate de cititoare de card.

Cât costă o insulă și cine a vândut-o

Insulele nu au fost cumpărate de Primărie prin licitație proprie. Ministerul Mediului a organizat o achiziție comună, pe loturi. Iașul a intrat în lotul 15, alături de Alba, Mureș, Neamț și Satu Mare, pentru 239 de insule supraterane și 42 subterane. Acordul-cadru a fost semnat în februarie 2025 cu societatea Ax Perpetuum Impex, iar contractul prin care Iașul a primit marfa, în mai 2026.

Prețul unitar trecut în anexă este același pentru fiecare poziție: 75.020 de lei cu TVA. Un ansamblu înseamnă cinci module, pentru biodegradabil, sticlă, rezidual, plastic cu metal și hârtie cu carton, plus cititor de card, modul de transmitere a datelor, senzori de umplere, acumulatori și panou solar. La cele 150 de insule montate în oraș, suma trece de 11,2 milioane de lei.

Modulele unei insule ecologice digitalizate din Iași, cu fante colorate pe fracții
Cinci module pentru cinci tipuri de deșeuri, plus senzori de umplere și panou solar.

Insulele ecologice sunt în stradă, cardurile nu funcționează

Componenta digitală este motivul pentru care au fost cumpărate. Ea trebuie să permită accesul pe bază de card, să numere ce aruncă fiecare utilizator și să trimită datele către Primărie și către minister, ca orașul să poată trece la principiul „plătește pentru cât arunci”.

În iulie, insulele erau în stradă și nu funcționau. Primăria a invocat atunci o interpretare a caietului de sarcini și a susținut că firma de software trebuia să lege cardurile de apartamente. Ministerul Mediului a răspuns că platforma merge deja în 66 de localități din țară și că asocierea cardurilor cu utilizatorii revine autorității locale și operatorului ei de salubritate.

Proiectul de hotărâre care ajunge vineri la vot rezolvă partea administrativă: insulele intră oficial în grija Salubris. Nu spune nimic despre carduri, despre data la care ieșenii le pot folosi și nici despre când ar urma să se aplice taxarea în funcție de cantitate.

Autogunoiere ale Salubris Iași parcate în depou
Până la deblocarea sistemului, orașul plătește salubrizarea la tarif fix.

Ce rămâne de urmărit

Noul termen de implementare, 30 septembrie 2029, dă Primăriei încă trei ani ca să ducă proiectul la capăt. Până atunci, orașul plătește salubrizarea la tarif fix, iar echipamentele cumpărate ca să măsoare cantitatea stau cu fantele blocate.

Insulele au fost gândite ca să înlocuiască aproximativ 35% din cele peste 500 de puncte gospodărești ale orașului, cu prioritate în cartierele dens populate: Alexandru cel Bun, zona urbană Miroslava, Păcurari și Tudor Vladimirescu. Anexa care ajunge la vot le ia la rând, una câte una, cu adresa fiecăreia: Șoseaua Națională, Aleea Decebal, bulevardul Dimitrie Cantemir, strada Albinelor, Petre Țuțea, Calea Galata, Tudor Neculai, Vasile Lupu, Stradela Canta.

Următorul reper public este raportul pe care operatorul trebuie să îl facă după preluare, cu starea de funcționare a fiecărei insule.

Distribuie:

Alte știri

https://oradeiasi.ro/wp-content/uploads/2026/04/Family-Market_624x848-px.jpg

Mai multe articole pe aceeași temă
Conexe

Grevă generală la Oil Terminal din 18 noiembrie. Oprirea activității ar afecta jumătate din aprovizionarea cu carburanți a României

Sindicatul Oil Terminal a anunțat declanșarea unei greve de avertisment pe 30 octombrie și a unei greve generale pe termen nelimitat începând cu 18 noiembrie, după ce ședința de conciliere de ieri nu a reușit să rezolve conflictul privind indexarea salarială cerută de angajați. Oprirea activității terminalului petrolier din Portul Constanța, care gestionează 60% din livrările de combustibili în România, ar putea provoca o criză severă de aprovizionare.

Investitorii străini propun un proiect național pentru adoptarea euro, cu obiective clare de convergenţă fiscală

Consiliul Investitorilor Străini propune lansarea unui proiect național pentru adoptarea monedei euro, care să reunească Guvernul, Banca Națională a României și alți actori-cheie. Proiectul ar urma să conducă, în 12 luni, la o foaie de parcurs cu obiective anuale privind consolidarea fiscală, reducerea inflației și convergenţa structurală.

Daniela Orășanu, directoarea care a transformat Colegiul Tehnic „Unirea” din Pașcani: „Noi nu predăm materii. Noi deschidem ferestre”

Sub conducerea Danielei Orășanu, Colegiul Tehnic „Unirea" din Pașcani a devenit una dintre puținele școli din România pentru care se concurează la admitere chiar și la învățământul profesional. Prin investiții în tehnologie, parteneriate cu mediul de afaceri și o filozofie centrată pe nevoile elevilor, directoarea a construit o reputație solidă pentru o instituție care fusese ani la rând evitată.

Nicușor Dan condamnă sabotajul coordonat de Rusia la Carfil: „Încălcare gravă a suveranității României”

Președintele Nicușor Dan a reacționat ferm după ce SRI a dezvăluit existența unei rețele coordonate de Rusia care a încercat să saboteze fabrica de armament Carfil, calificând operațiunea drept o încălcare gravă a suveranității țării și parte a unui război hibrid mai amplu.