Știai că o firmă de pompe funebre nu poate lucra fără votul consilierilor? Ce mai decide Consiliul Local Iași, de la numele străzilor la adăposturile din subsolul blocurilor

O firmă de pompe funebre nu poate lucra în Iași fără votul consilierilor. Vineri, 30 octombrie, Consiliul Local Iași dă un astfel de aviz, valabil cinci ani, pe aceeași ordine de zi cu un liceu nou, o scenă în Republica Moldova și adăposturile din subsolul blocurilor.

Punctul 15 al ședinței privește o întreprindere individuală din Mironeasa, II Rusu C. Andrei, care are un showroom pe Șoseaua Nicolina și o casă mortuară la Valea Lupului. Firma a depus cererea pe 28 august, iar serviciul de specialitate al primăriei a constatat că îndeplinește criteriile cerute de lege. E un caz de rutină, din cele care trec de obicei fără nicio discuție în sală. Spune însă ceva puțin cunoscut despre cât de departe ajung deciziile consilierilor locali.

De ce are nevoie o casă funerară de Consiliul Local Iași

Legea cimitirelor și a serviciilor funerare, din 2014, spune că pot presta servicii funerare doar operatorii care obțin avizul consiliului local din localitatea în care lucrează. Consiliul eliberează avizul dacă firma îndeplinește trei condiții:

• are capacitatea financiară și profesională necesară;
• nu are datorii restante la bugetul de stat, la asigurările sociale și la bugetul local;
• are un spațiu potrivit pentru activitate, „în condiții decente”, cum scrie legea.

Avizul nu e singurul act. Firma are nevoie și de autorizația sanitară de funcționare, de la Direcția de Sănătate Publică. Avizul consiliului poate fi retras dacă firma nu mai îndeplinește condițiile pe care le avea când l-a primit, iar după cinci ani trebuie cerut din nou.

Știai că și acestea trec prin votul consilierilor?

Codul administrativ îi dă consiliului local dreptul să hotărască „în toate problemele de interes local” care nu sunt date prin lege altei autorități. Bugetul și investițiile sunt partea cunoscută. Lista e însă mult mai lungă, iar ordinea de zi de vineri are exemple pentru aproape fiecare capitol.

• Numele străzilor. Doar consiliul local poate da sau schimba numele unei străzi, al unei piețe sau al unui parc. În august, un proiect prin care o parte din Șoseaua Sărărie ar fi primit numele chirurgului Cristian Dragomir a ajuns pe ordinea de zi și a fost retras chiar în ședință, după reacțiile din oraș.
• Cetățenii de onoare. Titlul se acordă prin vot, pe baza unui regulament propriu, care spune și când poate fi retras. În septembrie, consilierii au avut pe masă propunerile pentru tenorul Ștefan Pop și pentru sculptorul Dan Covătaru, post-mortem.
• Impozitele și taxele locale. Impozitul pe casă, pe teren sau pe mașină îl stabilește consiliul, în limitele Codului fiscal. Pentru 2027, primăria a pus în dezbatere publică indexarea tuturor taxelor cu 7,3%.
• Înfrățirile și banii pentru orașe din străinătate. Tot consiliul hotărăște înfrățirea cu orașe din alte țări și cooperarea cu ele. Vineri, punctul 3 propune 500.000 de lei pentru o scenă acoperită în parcul central din Nisporeni, oraș din Republica Moldova înfrățit cu Iașul din mai 2025.
• Calendarul evenimentelor finanțate de oraș. Festivalurile și conferințele care primesc bani de la bugetul local intră pe o listă votată în fiecare an. Vineri se adaugă Conferința multidisciplinară a Spitalului Clinic Militar „Dr. Iacob Czihac”, programată pe 4–6 noiembrie la Cercul Militar, cu 50.000 de lei, iar festivalul Meridian, din calendarul convenit cu Universitatea de Arte „George Enescu”, se mută din octombrie în noiembrie.
• Rețeaua școlară. Ce școli și grădinițe funcționează în oraș, de stat sau particulare, se aprobă prin hotărâre, cu avizul Inspectoratului Școlar. Vineri intră în rețea Liceul F.E.G., care a primit autorizația provizorie pe 28 august, și iese grădinița Montessori School of Iași, care și-a schimbat sediul.
• Oamenii din conducerea școlilor. În consiliul de administrație al fiecărei școli stau unul sau doi reprezentanți ai consiliului local, după numărul de elevi. Unul la școlile cu sub 300 de elevi, doi la cele mai mari. Vineri se votează lista pentru anul școlar 2026-2027, cu școlile de stat, cele particulare, Palatul Copiilor și cluburile sportive școlare.
• Adăposturile antiaeriene din subsolul blocurilor. Orașul are 122 de adăposturi publice de protecție civilă în subsolul blocurilor, plus un punct de comandă la Spitalul Parhon, toate în proprietatea municipiului. Consilierii votează vineri un acord-cadru cu asociațiile de proprietari pentru cele modernizate din 2025.
• Împrumuturile orașului. Creditele se aprobă prin vot, la fel și împărțirea banilor între investiții. Din creditul de 150 de milioane de lei luat de la BRD, primăria propune acum mutarea a 3.081.854 de lei de la Sala Polivalentă la Șoseaua Bucium.
• Planurile urbanistice. Planurile urbanistice zonale, prin care un teren capătă alte reguli de construire, se aprobă tot în consiliu. Vineri sunt două: o hală de producție în zona Dancu și două case la fundacul Păun.

Cine ține cheile adăpostului din bloc

Acordul pentru adăposturi e, probabil, punctul care îi privește direct pe cei mai mulți ieșeni. Adăpostul rămâne al orașului, dar asociația de proprietari primește două rânduri de chei și devine responsabilă de el. Un al treilea rând de chei stă la primărie, într-o cutie sigilată, la biroul de pe Șoseaua Națională nr. 43.

Potrivit modelului de acord, asociația:

• ține adăpostul curat și accesul liber, inclusiv ieșirea de salvare și prizele de aer;
• plătește curentul, apa și reparațiile curente, ca parte a cheltuielilor comune;
• nu poate folosi spațiul în alt scop fără acordul scris al primăriei;
• anunță primăria, cu fotografii, orice defecțiune.

Reparațiile capitale și înlocuirea echipamentelor rămân în sarcina primăriei. Raportul de specialitate explică de ce a fost nevoie de acord: la adăposturile renovate au apărut scurgeri de la instalațiile blocurilor, burlane lipsă și hidroizolații stricate, iar asociațiile nu le-au reparat, deși au primit cinci adrese din ianuarie până în august. În octombrie, Ora de Iași scria că peste 90% dintre adăposturile din administrarea publică sunt nefuncționale.

Unde se oprește puterea consilierilor

Consiliul votează planul urbanistic, dar autorizația de construire o semnează primarul. Consiliul aprobă bugetul, dar plățile le face aparatul primăriei. Iar fiecare hotărâre votată pleacă la Instituția Prefectului, care îi verifică legalitatea și o poate ataca în instanță.

Legea mai lasă o portiță: consiliul local îndeplinește „orice alte atribuții” de interes local, dacă nu sunt date expres altei autorități. De aici vin acordurile de parteneriat cu universități, spitale, asociații sau fundații din țară și din străinătate, care apar aproape la fiecare ședință. Pentru firma din Mironeasa, votul de vineri înseamnă cinci ani în care poate organiza înmormântări în Iași.