Colecția de machete a lui Chirica: la Oradea s-a deschis al șaptelea pasaj din opt, la Iași Pasajul Socola a pornit la 37 de luni de la contract. Podu Roș și stadionul au rămas pe hârtie

La Oradea s-a deschis pe 26 octombrie al șaptelea pasaj rutier din cele opt ridicate de Consiliul Județean Bihor, iar la Iași Pasajul Socola, anunțat de primarul Mihai Chirica în 2019 și contractat în august 2023, a primit primul utilaj abia pe 14 septembrie 2026. Între timp, pasajele din Podu Roș, stadionul și bazinul olimpic au rămas pe hârtie sau au fost scoase de pe listele de finanțare.

Comparația a pornit de la o postare din grupul de Facebook „Vocea Iașului”, în care administratorul grupului, Cristian Cojocariu, a scris pe 29 octombrie:

„La Oradea s-a deschis al 7-lea pasaj rutier dintr-un total de 8 proiecte începute de Consiliul Județean Bihor. Durata lucrărilor: doar un an! Investiții care fluidizează traficul, modernizează orașul și demonstrează că proiectele mari pot fi realizate într-un timp rezonabil.”

Faptele de la Oradea se verifică și sunt mai solide decât sloganul. Cele de la Iași sunt mai grele de citit, pentru că fiecare proiect din inventar are o dată de anunț, o sumă și o promisiune pe care Primăria Iași le-a făcut singură.

Oradea: șapte pasaje din opt, șase dintre ele deschise în 2026

Primul, la Oșorhei, s-a deschis pe 21 noiembrie 2025. Pasajul de la Metro a urmat pe 8 iulie 2026, cel de la ieșirea spre Satu Mare pe 10 iulie, trecerea pentru tram-tren pe 14 august, iar pe 17 august au intrat în circulație două pasaje pe Calea Aradului. Cel subteran are 406 metri, iar lucrările lui au început în ianuarie 2026, deci s-au încheiat în aproximativ șapte luni. Cel suprateran are 535 de metri. În lista celor opt pasaje, cele două de pe Calea Aradului apar cu aceste valori:

• pasajul subteran, împreună cu pasajul pietonal dintre magazinele Jumbo și ERA: 36.894.127,66 de lei
• pasajul suprateran din dreptul centrului comercial: 37.610.161,19 lei

Ambele sunt pe fonduri din PNRR, iar constructorul este o asociere formată din Selina și Drum Asfalt.

Al șaptelea, deschis pe 26 octombrie de la ora 17:00, este pasajul subteran de la intersecția străzilor Tudor Vladimirescu, Oneștilor și Lăpușului, lung de 191 de metri. Odată cu el s-a redeschis și strada Lăpușului, modernizată. Constructorul fusese desemnat în octombrie 2024, o asociere condusă de Global Industrial, cu oferta de 31.268.223,69 lei fără TVA, din fonduri regionale Nord-Vest 2021-2027 și bugetul Consiliului Județean. Contractul prevedea 12 luni de lucrări, după două luni de proiectare și una pentru avize. Cele „doar un an” din postare sunt deci termenul lucrărilor din contract. Al optulea, suprateran, pe strada Matei Corvin, nu avea încă licitația lansată la 17 august.

Contează ritmul. De la primul pasaj, la Oșorhei, până la al șaptelea au trecut 11 luni.

Scorul Iașului: unsprezece proiecte, niciunul predat

Inventarul de mai jos cuprinde proiectele de infrastructură prezentate de Primăria Iași și de Mihai Chirica pe care Ora de Iași le-a documentat, cu anul anunțului, termenul promis și starea din octombrie 2026.

• Pasajul Socola: anunțat în 2019, contract din august 2023 pe 18 luni. Șantier din 14 septembrie 2026, final nou în martie 2028.
• Șoseaua Bucium: contract din august 2022 pe 19 luni. Șantierul e deschis și acum, cu termen nou pe 31 decembrie 2026.
• Pasajele din Podu Roș: indicatori aprobați în 2018, listate în PNRR în 2021 cu 14,6 milioane de euro. Lucrarea nu a început.
• Pasajul subteran de pe strada Anastasie Panu: în PNRR din 2021, cu 43 de milioane de euro. Nefinanțat.
• Parcările Park&Ride: promise din 2016, șase în PNRR din 2021. Rămâne un proiect de 300 de locuri la CUG, în proiectare.
• Parcarea supraetajată de pe Mușatini: lansată acum 14 ani. Licitația e validată, contractul nu e semnat.
• Stadionul municipal: 113 milioane de euro pe lista Companiei Naționale de Investiții din 2020. Eliminat în 2026.
• Bazinul olimpic din Grădinari: început în 1990. Eliminat de pe lista Companiei Naționale de Investiții în 2026.
• Depoul Dacia: studiu din 2020, 17% în iulie 2026 și deviz mai mare cu 69%, susține deputatul Alexandru Muraru.
• Linia de tramvai de pe Bulevardul Carol I: 18 luni de lucrări, cu start mutat din august în septembrie 2026.
• Pasajul Alexandru cel Bun: reabilitare începută în mai 2025, pe 24 de luni, cu final în mai 2027.

Pasajul Socola, 37 de luni de la semnătură la primul sens închis

Reabilitarea pasajului construit în 1960 a fost anunțată de Chirica în 2019. Primăria a lansat licitația în decembrie 2022 și a semnat contractul cu Conest pe 17 august 2023, pentru 35,1 milioane de lei fără TVA și 18 luni de execuție. În august 2024, la un an de la semnătură, Primăria raporta un grad de execuție de 1% și promitea lucrările pentru noiembrie 2024, după terminarea căii alternative.

Calea alternativă, de aproximativ 1,4 kilometri, a costat peste 10 milioane de lei. Prima licitație pentru trecerea la nivel provizorie cu calea ferată nu a avut niciun ofertant și a fost reluată cu prețul de pornire mărit cu 30%. Ruta s-a deschis pe 4 septembrie 2026, iar șantierul pasajului pe 14 septembrie, la 37 de luni după semnătură. Termenul de 18 luni curge abia de acum, deci pasajul nu se predă înainte de martie 2028, iar constructorul vorbește despre o primă etapă încheiată în mai 2027.

Ieșenii din Bucium au plătit deja prima factură în minute. Un cronometraj făcut între 9 și 18 septembrie de asociațiile Moldova Vrea Autostradă și Moldova Vrea Infrastructură a găsit pe traseul Vișan–Gara Iași un timp mediu de 48 de minute, față de 35 de minute și 15 secunde înainte de deviere. Diferența: 12 minute și 45 de secunde în fiecare dimineață, adică 36% în plus.

Termene care se mută: 19 luni devin peste patru ani la Bucium

Contractul pentru modernizarea Șoselei Bucium, pe 3,4 kilometri, a fost semnat în august 2022 cu Conest, pentru 18,5 milioane de lei fără TVA și 19 luni. Termenul a expirat în primăvara lui 2024. Raportul de specialitate de pe ordinea de zi a Consiliului Local din 30 octombrie cere acum bani în plus ca șoseaua să fie gata „până la finele anului 2026”, adică la peste patru ani de la semnătură.

În octombrie, Primăria a demolat casa de la numărul 7-9, cumpărată cu 85.440 de euro, ca să poată lărgi virajul spre Tomești. Documentația proiectului spunea că un camion care face dreapta spre Trei Fântâni poate vira doar încadrându-se pe contrasens și blocând intersecția. Problema a ajuns pe ordinea de zi cu mai bine de patru ani după contract.

Același tipar apare la tramvai. Lucrările pe Bulevardul Carol I, între Fundație și Rond Triumf, au fost anunțate pentru începutul lui august, pe motiv că echipele Companiei de Transport Public lucrau în Târgu Cucu și licitația pentru 20 de autobuze articulate nu se încheiase. Apoi au fost amânate pentru că marcajele de pe strada Sărărie nu erau gata din cauza ploilor. Șantierul a pornit pe 2 septembrie. Contractul, de 57,75 milioane de lei fără TVA, a avut o singură ofertă, a asocierii conduse de Conest, la 99% din valoarea estimată de Primărie, de 58,3 milioane.

Devize care cresc înainte de prima lopată

Pasajul Socola costă acum cu 82% mai mult decât în contractul semnat, înainte ca vreun utilaj greu să atingă structura. Valoarea a urcat în etape:

• contractul din august 2023: 35,1 milioane de lei, fără TVA
• după actele adiționale invocate de Primărie, pentru ajustări de preț și creșterea TVA: 51,7 milioane de lei
• suplimentarea aprobată în aprilie 2026: 12,2 milioane de lei
• total: aproape 64 de milioane de lei, plus o rezervă de 4,8 milioane

La Șoseaua Bucium, valoarea proiectului a trecut de 38 de milioane de lei cu TVA, față de cele 18,5 milioane fără TVA din contract. Depoul Dacia a ajuns, susține Alexandru Muraru în interpelarea înregistrată pe 27 octombrie, de la 247 la 417,5 milioane de lei, cu 69%, adică 170,5 milioane în plus, iar șantierul era la 17% în iulie 2026. Cele trei bazine de înot de la grădinițe, prezentate ca „premieră națională” din 2021, aveau în 2022 un contract de 6,7 milioane de lei fără TVA și termen de 16 luni, iar în 2026 sunt relicitate la 14,4 milioane cu TVA, după șase oferte.

Creditul de 150 de milioane de lei luat de la BRD pentru stadion arată cum se subțiază un proiect. În iulie 2025, lista lui avea 76 de milioane de lei pentru stadion. Pe 30 septembrie 2026, din stadion rămăseseră 729.333 de lei, iar locul lui era luat de Sala Polivalentă, estimată la aproape 500 de milioane de lei, cu finanțarea încă neasigurată.

Bani europeni și guvernamentali pierduți pe o listă și pe o platformă

În 2021, Primăria Iași a propus pentru PNRR investiții de 2,3 miliarde de euro. Când programul s-a închis, pe 31 august 2026, municipiul avea 25 de proiecte finalizate, cu o finanțare de 133 de milioane de euro, adică 5,8% din ținta anunțată, potrivit bilanțului de la închiderea PNRR. Între proiectele care nu au prins finanțare:

• pasajul subteran de pe strada Anastasie Panu: 43 de milioane de euro
• ruta alternativă spre Bucium, cu trei poduri și un pasaj: 26 de milioane de euro
• șase parcări Park&Ride: 25 de milioane de euro
• pasajele supraterane din Podu Roș: 14,6 milioane de euro

La stadion, banii ar fi venit de la Guvern. Ministerul Dezvoltării a răspuns la o întrebare a deputatului Alexandru Muraru că obiectivul de 113 milioane de euro a fost eliminat de pe lista Companiei Naționale de Investiții, fiindcă Primăria nu a transmis la timp, prin platforma ministerului, reconfirmarea intenției de a-l construi. Din 2020, în evidențele companiei se aflau doar cererea inițială și nota conceptuală, fără altă documentație tehnico-economică.

Aceeași procedură a costat și bazinul olimpic din Grădinari, început în 1990. Subsecretarul de stat Gabriel Traian Ghilea a confirmat în răspunsul către Parlament că proiectul a ieșit de pe listă:

„Beneficiarul avea obligația depunerii, în cadrul platformei investitii.mdlpa.ro, a solicitării de menținere a obiectivului de investiții pe lista sinteza. Până la această dată nu a fost transmisă însă nicio solicitare în acest sens.”

Depoul Dacia a pierdut, susține Muraru, aproape 10 milioane de euro din PNRR pentru digitalizare, iar proiectul se plătește acum din credit.

Aceeași machetă, prezentată din nou la fiecare mandat

Pasajele din Podu Roș au indicatori aprobați din 2018. Au reapărut în lista PNRR din 2021, apoi în faza de proiectare, iar lucrarea nu a început. Parcările Park&Ride se promit din 2016. Parcarea supraetajată de pe Mușatini a ajuns la licitație validată, dar primarul nu a semnat contractul cu asocierea câștigătoare, după nemulțumirile unor riverani și cererea unei noi dezbateri despre amplasament. De la lansarea ei au trecut aproape 14 ani, iar de atunci există doar randări.

Amenajarea Bahluiului are primele randări din campania electorală din 2016, o reproiectare în 2020 și un concurs de soluții arhitecturale în 2022, fără nicio lucrare pe teren. Documentația „Deltei urbane” de la confluența Bahlui–Nicolina, de 36,5 milioane de lei cu TVA, a ajuns pe ordinea de zi a Consiliului Local în iulie 2026 fără sursă de finanțare confirmată. La Lacul CUG 2, studiul de fezabilitate era gata din 2023 și proiectul a stat blocat doi ani.

Pe 30 septembrie 2026, Consiliul Local a aprobat indicatorii pentru un Aqua Park în Moara de Vânt, de aproape 347 de milioane de lei (66 de milioane de euro), cu 24 de luni de execuție de la ordinul de începere. Pasajul Socola și Șoseaua Bucium sunt în același timp tot în șantier.

Trei șantiere deschise odată, 60 de luni de restricții

Pasajul Socola (18 luni), linia de tramvai de pe Carol I (18 luni) și Pasajul Alexandru cel Bun (24 de luni, din mai 2025, pe 535 de metri, cu un contract de 69,5 milioane de lei fără TVA) însumează 60 de luni de restricții pe trei artere principale. Primele două se termină, la termenele din contract, în martie 2028. Pe Socola lucrează Conest, la Carol I conduce asocierea câștigătoare, iar aceeași firmă are în lucru și Șoseaua Bucium.

La Oradea, pasajul subteran de 406 metri s-a făcut în aproximativ șapte luni. La Iași, reabilitarea pasajului de 450,7 metri are termen de 18 luni.

Costul pentru ieșeni: peste nouă zile de lucru pe an în trafic

Potrivit Indexului de Trafic 2025 al Institutului pentru Orașe Vizionare, șoferii din Iași pierd în trafic echivalentul a peste nouă zile de lucru pe an. Iașul este pe locul al doilea din țară după București, la egalitate cu Timișoara. La Brăila și Galați, orașe cu peste 150.000 de locuitori, pierderea rămâne sub cinci zile.

Presiunea crește din afara orașului. Zona metropolitană număra 613.139 de locuitori la 1 ianuarie 2025, iar populația rezidentă a municipiului a scăzut cu 18.730 de persoane față de recensământul din 2011. Un studiu al Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Iași și al Primăriei arată că, dintre cei 35.404 de elevi din cele 27 de comune, doar 37,3% învață în localitatea unde locuiesc. Ceilalți 22.197 vin zilnic spre oraș, pe aceleași drumuri.

Ce are Primăria Iași de explicat

Răspunsurile se pot da cu data și cifra lângă fiecare:

• Când începe lucrarea la pasajele din Podu Roș, aprobate ca indicatori din 2018?
• De ce nu a transmis Primăria reconfirmarea pentru stadion și pentru bazinul olimpic, la timp?
• Când semnează primarul contractul pentru parcarea de pe Mușatini, cu licitația validată?
• Din ce bani se plătește Sala Polivalentă, după ce creditul pentru stadion a ajuns să plătească străzi?
• Care e data de predare a Pasajului Socola, socotită de la 14 septembrie 2026?

Consiliul Județean Bihor a deschis șapte pasaje în 11 luni, de la primul la ultimul. Pasajul Socola a așteptat 37 de luni între semnătura de pe contract și primul sens de mers închis.