Opt ore de somn pe noapte nu sunt intervalul în care organele îmbătrânesc cel mai lent: într-un studiu publicat în Nature pe 13 mai 2026, cele mai mici semne de îmbătrânire biologică au apărut la persoanele care dormeau între 6,4 și 7,8 ore. Atât somnul sub șase ore, cât și cel de peste opt ore au mers cu o îmbătrânire mai rapidă a creierului, a inimii, a plămânilor și a sistemului imunitar.
Autorii spun însă că studiul arată o asociere, nu o cauză. Ei nu au testat dacă schimbarea orelor de somn schimbă și ritmul îmbătrânirii.
Opt ore de somn: ce a măsurat studiul din Nature
Lucrarea se numește „Sleep chart of biological aging clocks in middle and late life” și poartă semnătura consorțiului MULTI, cu aproximativ 30 de coautori de la Universitatea Columbia, Institutul Național pentru Îmbătrânire din SUA, UCSF, Universitatea din Melbourne și alte instituții. Echipa este condusă de Junhao Wen, profesor asistent de radiologie la Columbia, care a prezentat rezultatele într-un comunicat al universității. Finanțarea vine de la Institutele Naționale de Sănătate din SUA, iar autorii declară că nu au conflicte de interese.
Datele provin din UK Biobank, o bază de date biomedicală britanică, de la aproximativ jumătate de milion de participanți cu vârste între 37 și 84 de ani. Cercetătorii au construit 23 de „ceasuri ale îmbătrânirii”, câte unul sau mai multe pentru 17 sisteme de organe. Un astfel de ceas este un model care estimează, din imagini medicale, proteine specifice organelor și molecule din sânge, cât de „bătrân” este un organ față de vârsta din buletin. Ficatul, de exemplu, are un ceas pe proteine, unul pe metaboliți și unul pe imagini.
Durata somnului a fost raportată de participanți. Rezultatul are forma unui U: îmbătrânirea biologică este cea mai mică între 6,4 și 7,8 ore, iar intervalul exact diferă în funcție de organ și de sex. Somnul scurt a fost asociat cu depresie, anxietate, obezitate, diabet de tip 2, hipertensiune, boală cardiacă ischemică și aritmii. Atât somnul scurt, cât și cel lung au fost asociate cu bronhopneumopatie obstructivă cronică, astm și boli digestive precum gastrita și refluxul.
Ce nu poate spune studiul despre somn
Durata somnului a fost declarată de participanți, nu măsurată cu aparate, iar studiul este observațional. Autorii precizează că durata somnului, singură, nu face organele să îmbătrânească mai repede sau mai lent. Somnul prea scurt sau prea lung poate fi un semn al unei stări de sănătate mai slabe, iar bolile care accelerează îmbătrânirea pot perturba, la rândul lor, somnul. Echipa nu poate stabili, de pildă, dacă somnul scurt a dus la depresia de la bătrânețe sau dacă depresia a schimbat somnul.
Intervalul de 6,4–7,8 ore nu este o normă valabilă pentru toată lumea. Este valoarea cea mai bună în eșantionul analizat, iar Junhao Wen a explicat că somnul prea scurt și somnul prea lung nu ar trebui tratate la fel. Obiectivul pe termen lung al echipei este să lege ceasurile de îmbătrânire de un factor de stil de viață care poate fi modificat la timp.
Cât somn recomandă instituțiile oficiale
Centrele americane pentru controlul și prevenirea bolilor (CDC) recomandă șapte ore sau mai mult pentru adulții între 18 și 60 de ani, între șapte și nouă ore între 61 și 64 de ani și între șapte și opt ore de la 65 de ani în sus. Opt ore se încadrează în toate cele trei intervale.
Intervalul din studiu se suprapune parțial cu aceste recomandări, dar nu coincide cu ele. CDC pune limita de jos la șapte ore, în timp ce în datele din UK Biobank cele mai mici semne de îmbătrânire apar și puțin sub acest prag, de la 6,4 ore. Pe partea de sus, 7,8 ore stă sub cele opt ore la care se referă sfatul popular.
Somnul a intrat și în alte studii mari în acest an. Unul american, publicat în JAMA Network Open, a urmărit 19 ani, cu actigrafe la încheietură, 1.338 de adulți și a legat nevoia de a dormi imediat după trezire de riscuri pentru sănătate.
Întrebarea la care studiul nu răspunde este cea pe care o pun cititorii: dacă dormi mai mult sau mai puțin, îmbătrânești altfel? Autorii o formulează ca ținta următoarelor lucrări, nu ca rezultat al acesteia.
