Ora de iarnă, adică ora standard, este mai bună pentru sănătate decât ora de vară păstrată tot anul, argumentează trei cercetători canadieni într-o analiză publicată pe 5 octombrie 2026 în Canadian Medical Association Journal (CMAJ). România a revenit la ora standard în noaptea de 24 spre 25 octombrie 2026, iar ceasurile se schimbă în continuare de două ori pe an.
Duminică, 25 octombrie, ora 4:00 a devenit 3:00, iar ziua a avut 25 de ore. Data a fost cea mai timpurie posibilă: regula europeană fixează sfârșitul orei de vară în ultima duminică din octombrie, iar în 2026 aceasta cade pe 25. Cu o oră în plus de somn în acea noapte, discuția despre ce oră ar trebui păstrată tot anul revine în fiecare toamnă. Ne-am ocupat de ea și în martie, când CFR Călători a trecut la ora de vară și trenurile aflate în drum și-au continuat cursa cu o oră „întârziere” doar pe hârtie.
De ce ora de iarnă ar fi mai bună pentru sănătate
Analiza, semnată de Raymond Lam și Patrick Baylis, de la Universitatea British Columbia, și de Ralph Mistlberger, de la Universitatea Simon Fraser, compară cele două variante de oră permanentă, nu desființarea schimbării ca atare. Argumentul lor pornește de la lumina dimineții, care ajută la sincronizarea ceasului biologic. Ora de vară permanentă mută această lumină cu o oră mai târziu, exact în lunile în care diminețile sunt cele mai întunecate.
Autorii dau exemple din Canada. În Toronto, iarna, soarele ar răsări la 8:51 cu ora de vară permanentă și la 7:51 cu ora standard. În Calgary, la 9:40, față de 8:40. Ei notează că depresia sezonieră afectează între 1% și 3% dintre canadieni, iar până la 15% au forme mai ușoare, cu schimbări de dispoziție, somn, apetit sau energie. Terapia cu lumină puternică dimineața este un tratament recunoscut pentru depresia sezonieră, iar ora de vară permanentă ar merge în sens opus. Baylis leagă timpul solar mai târziu de mai puțin somn, productivitate mai mică și rezultate școlare mai slabe.
Autorii recunosc și dezavantajele orei standard: răsăriturile mai timpurii de vară pot deranja persoanele care se trezesc devreme, iar apusurile mai devreme limitează activitățile de seară. Ca măsuri, ei propun draperii care blochează lumina și educație publică despre somn. Pentru ora de vară permanentă ar fi nevoie de iluminat stradal mai bun, program școlar care începe mai târziu și program de lucru flexibil. Recomandă și monitorizarea efectelor: absenteism, sănătate mintală, accidente, evenimente cardiovasculare.
Analiza se referă la Canada, unde Yukon are ora de vară permanentă din 2020, iar British Columbia a trecut la ea în martie 2026. Lumina soarelui depinde de latitudine, deci cifrele din Toronto și Calgary nu se pot transpune direct la Iași.
Ce spune Academia Americană de Medicina Somnului
Pe aceeași linie se află poziția Academiei Americane de Medicina Somnului (AASM), publicată în Journal of Clinical Sleep Medicine în ianuarie 2024. AASM susține că ora standard permanentă este alegerea optimă pentru sănătate și siguranță, pentru că se aliniază cel mai bine cu biologia circadiană, și consideră că schimbările sezoniere de oră au „potențiale daune”. Academia leagă trecerea la ora de vară, primăvara, de mai multe accidente rutiere, evenimente cardiovasculare și tulburări de dispoziție.
Ora de vară permanentă are, pe de altă parte, seri mai luminoase, potrivite pentru activități recreative, sociale și economice. Alegerea orei oficiale, spun autorii, este o decizie de sănătate publică.
De ce România tot schimbă ceasurile
Comisia Europeană a propus desființarea schimbării orei în 2018, iar Parlamentul European a votat în 2019 în favoarea ei. Statele membre nu au ajuns însă la o poziție comună, așa că regulile actuale rămân în vigoare, cu schimbări în ultima duminică din martie și din octombrie.
Următoarea schimbare a orei în România, trecerea la ora de vară, cade în ultima duminică din martie 2027, adică pe 28 martie.
