Cutremur birocratic în Casa Pătrată: câți funcționari trebuie să plece de la Prefectura Iași în urma reformei administrative și ce atribuții primesc cei rămași

Guvernul strânge cureaua în administrația locală, iar primele efecte se fac deja simțite în inima administrativă a Iașului. În încercarea de a ține sub control un deficit bugetar care amenință să depășească pragul de 5% din PIB, Ministerul Afacerilor Interne a demarat oficial procedurile pentru redimensionarea schemelor de personal din prefecturi. La nivelul Instituției Prefectului Județului Iași, această reorganizare se traduce printr-o primă tăiere a 10 posturi de natură contractuală, o decizie care va redesena organigrama instituției în următoarele luni. Rămâne de analizat în ce măsură această reducere a schemei de personal va genera o eficientizare reală a actului administrativ sau se va rezuma la o simplă ajustare contabilă, menită exclusiv să răspundă presiunilor fiscale pe termen scurt.

Eficiență administrativă sau mișcare de șah pe tabla deficitului?

Nota de fundamentare a noului proiect de Ordonanță de Urgență, document consultat de redacția noastră, indică o realitate economică dură: cheltuielile de personal la nivel național au ajuns la o pondere rigidă de peste 13% din Produsul Intern Brut. Presat de instituțiile europene prin Planul Bugetar-Structural pe Termen Mediu și de jaloanele din PNRR, Executivul caută soluții urgente de consolidare fiscală.

Totuși, pentru un privitor atent la ritmul administrației românești, apare o întrebare legitimă.  Dincolo de justificările macroeconomice, un proces de restructurare impus „de sus în jos”, executat sub presiunea termenelor de la Bruxelles, riscă să afecteze mai degrabă angajații de la baza piramidei, lăsând deseori neatinse funcțiile de conducere sau mecanismele greoaie de luare a deciziilor.

Cifrele de pe hârtie: cum arată astăzi Casa Pătrată

Pentru a înțelege impactul real al reducerii celor 10 posturi contractuale, trebuie să privim radiografia exactă a resurselor umane din Prefectura Iași. Conform ultimei organigrame adoptate la nivelul instituției (august 2022), structura de personal arată o disproporție între aparatul propriu și serviciile comunitare esențiale.

Iată cum se prezintă, în date tehnice, schema de funcționare a instituției:

• Totalul posturilor teoretice: Aproximativ 113 posturi prevăzute la nivelul întregii instituții.
• Gradul de ocupare: Peste 90 de posturi sunt ocupate efectiv, diferența fiind reprezentată de funcții vacante.
• Aparatul propriu al Prefecturii: Conform organigramei actualizate în iulie 2024, nucleul instituției numără în prezent aproximativ 50 de posturi. Acestea susțin întregul schelet decizional și operațional, fiind împărțite între conducere (Cancelaria Prefectului), Corpul de Control, Serviciul Juridic, Serviciul de monitorizare a serviciilor publice și afaceri europene, alături de compartimentele vitale de suport (economic, resurse umane, achiziții publice și administrativ, relații cu publicul). Aplicând procentul de diminuare a personalului de 25% impus prin OUG la nivelul aparatului propriu al tuturor prefecturilor din țară, tăierea celor 11 posturi va lovi disproporționat exact această zonă tehnică.

  

Paradoxul ordonanței: personal tăiat, dar responsabilități noi pe umerii funcționarilor rămași

Analiza actelor normative dezvăluie însă o contradicție flagrantă, care transformă această ordonanță dintr-o simplă tăiere de costuri într-o bombă cu ceas birocratică. Deși numărul angajaților va fi decapat cu un sfert, Prefectura Iași nu doar că își păstrează vechile atribuții, ci primește sarcini grele, transferate direct de la nivel central în numele „descentralizării”.

Concret, pe lângă volumul de muncă existent, funcționarii rămași vor trebui să preia noi roluri majore în două domenii sensibile:

1. Domeniul patrimonial (atestarea inventarului bunurilor UAT-urilor): Instituția Prefectului înlocuiește practic ministerul de resort. Instituția va primi spre analiză proiectele de hotărâri pentru atestarea inventarului bunurilor din domeniul public al primăriilor din județ. Funcționarii vor avea un termen strict de 60 de zile pentru a emite un punct de vedere, timp în care trebuie să consulte și Ministerul Finanțelor (care are 30 de zile să răspundă). Legea introduce și riscul aprobării tacite: dacă Prefectura nu răspunde în 60 de zile, se consideră lipsă de obiecțiuni. În cazul în care sunt descoperite nereguli, primăriile au 45 de zile să își modifice hotărârile.
2. Domeniul resurselor umane (concursuri pentru funcții publice): Prefectura primește un rol de control mult mai puternic în politica de personal a altor instituții. Prin ordin al prefectului, vor fi desemnați membri în comisiile de concurs și de soluționare a contestațiilor pentru șefii serviciilor deconcentrate. Mai mult, un om al Prefecturii va putea înlocui direct reprezentantul Agenției Naționale a Funcționarilor Publici (ANFP) în aceste comisii. La cerere, Instituția Prefectului va trebui să livreze membri și pentru comisiile de concurs din administrația publică locală (primării, consilii județene).

Atmosferă încărcată pe coridoare: tensiuni și incertitudine

Acest mix între tăieri de personal și preluarea unor atribuții ministeriale complexe a generat un val de nemulțumire. Surse din cadrul Prefecturii Iași ne-au declarat, sub protecția anonimatului, că situația este extrem de tensionată. „Oamenii se tem pentru locul lor de muncă. Când auzi de tăieri de 25%, nu știi niciodată unde se trage linia. Mai mult, pe cei care vom rămâne ne așteaptă un volum de muncă infernal, cu răspunderi uriașe pe zona de patrimoniu a primăriilor”, ne-a mărturisit un funcționar.

În fața acestei crize de personal și de moral, conducerea instituției încearcă să mențină un echilibru între directivele de la Minister și realitatea din birouri. Contactat pentru a oferi o reacție pe marginea acestui subiect, Constantin Dolachi, prefectul județului Iași, a oferit o declarație prin care spune că prioritară este activitatea Prefecturii în relația cu cetățeanul.

„Traversăm o perioadă complicată și înțeleg perfect îngrijorarea colegilor mei. Dincolo de cifre, procente și ordonanțe venite de la centru, vorbim despre destinele unor oameni care și-au dedicat ani de muncă acestei instituții. Vom face tot posibilul ca această tranziție să fie cât mai puțin dureroasă, analizând obiectiv fiecare situație în parte. Prioritatea noastră rămâne, în același timp, să ne asigurăm că activitatea Prefecturii nu va avea de suferit în relația cu cetățeanul, iar serviciile publice vor funcționa la aceleași standarde”, a punctat prefectul Constantin Dolachi.

Rămâne de urmărit cum va reuși o echipă tehnică redusă cu un sfert să blocheze eventualele ilegalități patrimoniale ale primăriilor din județ, respectând, în același timp, termene de decădere de 60 de zile.