Alertă climatică în Uniunea Europeană: pe 27 octombrie 2026, Comisia Europeană a propus o lege a rezilienței climatice, care ar obliga statele membre, inclusiv România, să-și planifice adaptarea la o încălzire de 2°C până în 2050, iar a doua zi cercetătorii Lancet Countdown au cerut recunoașterea schimbărilor climatice drept urgență globală de sănătate.
Cele două anunțuri vin după o vară cu valuri de căldură în Europa. Comisia citează date preliminare după care peste 35.000 de oameni au murit din cauza căldurii în 2026 și s-au pierdut 113 miliarde de euro din producție. Tot în octombrie, cercetătorii ucraini de la stația antarctică „Academician Vernadski” au măsurat cea mai mare temperatură de octombrie din istoria observațiilor de acolo.
Alertă climatică la Bruxelles: ce prevede legea rezilienței
Pachetul prezentat de Comisie pe 27 octombrie are trei părți: o propunere de lege europeană a rezilienței climatice, o comunicare fără caracter obligatoriu și instrumente practice pentru autorități. Propunerea de lege trebuie încă să treacă prin Parlamentul European și prin Consiliu, deci nu produce obligații până la adoptare.
Statele membre ar urma să elaboreze planuri strategice naționale de adaptare, care să acopere mai multe sectoare economice. Monitorizarea lor ar intra în Semestrul European, procesul în care Comisia evaluează politicile economice ale fiecărei țări. Bruxelles-ul nu impune soluții anume: fiecare stat alege măsurile.
Planurile pornesc de la o traiectorie comună de încălzire, preluată din date științifice ale IPCC: 2°C până în 2050 și 3°C până în 2100, față de nivelurile preindustriale. Comisia o descrie drept scenariu de referință pentru evaluarea riscurilor, nu drept țintă politică. Angajamentul de neutralitate climatică în 2050 rămâne separat.
Pachetul nu aduce bani noi. Comisia a propus deja ca 35% din cheltuielile bugetului european 2028-2034 să meargă spre climă și biodiversitate, inclusiv adaptare. Textul și lista măsurilor sunt pe pagina Comisiei Europene. În lunile următoare urmează:
- un plan european împotriva valurilor de căldură;
- o alianță pentru asigurări împotriva riscurilor climatice;
- o inițiativă europeană privind resursele de apă;
- un grup consultativ PreparEU, pentru pregătirea în fața dezastrelor;
- o inițiativă care să identifice cele 100 de teritorii europene cele mai vulnerabile la schimbările climatice.
Un plan strategic al Uniunii privind reziliența climatică este prevăzut pentru 2028. Autoritățile vor primi și o platformă online cu hărți ale riscurilor climatice pentru tot continentul.
Lancet Countdown: 710.000 de decese legate de căldură în 2023
Raportul Lancet Countdown pe 2026, publicat pe 28 octombrie în colaborare cu Organizația Mondială a Sănătății, urmărește 54 de indicatori. L-au scris 146 de cercetători, sub coordonarea University College London. Autorii cer ca schimbările climatice să fie recunoscute oficial drept urgență globală de sănătate și un nou instrument al OMS pentru un răspuns coordonat.
Cifrele din raport, așa cum le prezintă OMS:
- decese asociate căldurii în 2023: 710.000, cel mai mare număr din perioada urmărită, din care 71,5% atribuite schimbărilor climatice;
- media anuală a deceselor asociate căldurii a fost cu aproape 36% mai mare în deceniul de după Acordul de la Paris decât în deceniul precedent;
- investițiile în energie curată în 2025: 2,1 trilioane de dolari, un record.
Pentru perioada 2016-2023, căldura a fost legată de circa 540.800 de decese pe an, iar 68% dintre ele sunt puse pe seama schimbărilor climatice. Raportul compară cifra din 2023 cu bilanțul bolilor: peste cele provocate de malarie sau de HIV.
Prof. Marina Romanello, directoarea executivă a Lancet Countdown, a spus: „Daunele climatice asupra sănătății cresc mai repede decât răspunsul lumii la ele.” Raportul apare cu câteva zile înainte de conferința ONU asupra climei COP31, programată între 9 și 20 noiembrie.
Antarctica: 11,1°C la stația Vernadski, cu 3,2°C peste recordul de octombrie
În seara de 18 octombrie 2026, temperatura aerului lângă stația „Academician Vernadski” a urcat la +11,1°C, potrivit Centrului Național de Cercetări Antarctice (CNCA) din Ucraina. Este cea mai mare valoare de octombrie din toți anii de monitorizare. Recordul precedent era de +7,9°C și data din 1968, adică o diferență de 3,2°C.
Maximul absolut al stației rămâne +12,7°C, măsurat în februarie 2022, în plină vară antarctică. Denis Pișniak, șeful unui departament al CNCA, a explicat diferența: „Prin urmare, este o tendință îngrijorătoare.” Octombrie marchează începutul primăverii acolo.
Creșterea a fost bruscă. Temperatura a urcat de la +1,2°C la +11,1°C, adică 9,9°C, în numai două ore și jumătate. În același timp, umiditatea a scăzut de la 90% la 54%, iar vântul a crescut de la 1,5 la 13,1 metri pe secundă. Cercetătorii spun că fenomenul s-a datorat unui vânt cald și uscat, numit föhn, care coboară dinspre munți. Probabil l-a întărit un „râu atmosferic”, o bandă îngustă cu multă umezeală adusă dinspre tropice. CNCA notează că astfel de episoade ajung tot mai des în regiunile polare.
Valoarea e un episod măsurat într-un punct, nu o medie pentru continent.
Ce arată datele din Europa și din România
Serviciul european Copernicus (C3S) a publicat pe 12 octombrie datele pentru septembrie 2026. Temperatura medie a Europei pe uscat a fost de 16,26°C, cu 1,54°C peste media 1991-2020, al treilea cel mai cald septembrie din serie. În vestul continentului, luna a egalat recordul din 2023, cu 2,51°C peste medie. Pe glob, septembrie 2026 a fost a doua cea mai caldă lună septembrie, iar temperatura la suprafața mărilor a fost cea mai mare pentru această lună.
Copernicus a mai consemnat uscăciune în vestul, centrul și părți din estul Europei, cu debite record de scăzute în septembrie pe părți din Rin, Dunăre, Vistula și Garonne-Dordogne. Datele pentru octombrie urmează în buletinul lunar următor.
În România, directoarea Administrației Naționale de Meteorologie, Elena Mateescu, a spus la o conferință din 11 septembrie: „Vara anului 2026 este a patra vară cea mai caldă din istorie.” Abaterea a fost de 1,7 grade, iar maxima a ajuns la 40,8°C în vestul țării. La Iași a fost în august cod portocaliu de caniculă, cu temperaturi de până la 39 de grade.
Primăvara a fost a doua cea mai secetoasă din istoria măsurătorilor, după cea din 1986, iar șase luni la rând au avut deficit de precipitații. Mateescu a adăugat că 2026 are șanse mari să intre în seria celor mai călduroși ani din România.
