Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a pronunțat joi, 18 iunie 2026, hotărârea definitivă în dosarul instrumentat de Agenția Națională de Integritate (ANI). În urma deciziei prin care avem un Dominic Fritz condamnat pentru conflict de interese administrativ, liderul USR își pierde mandatul de primar al municipiului Timișoara și primește o interdicție de trei ani pentru ocuparea oricărei funcții publice.
Conform articolului 160 din Codul Administrativ, mandatul unui ales local încetează automat la data rămânerii definitive a unei decizii de integritate. În consecință, Prefectul Județului Timiș are obligația de a emite un ordin de încetare a mandatului înainte de termen. Contextul administrativ local indică faptul că premierul demis, Ilie Bolojan, a numit chiar joi un nou prefect de Timiș, în persoana avocatului Paul Fința, după ce fostul prefect a demisionat în urma unor percheziții EPPO. Până la organizarea de alegeri anticipate, conducerea primăriei va fi preluată temporar de un viceprimar.
De asemenea, prin efectul Legii nr. 176/2010 (articolul 25, alineatul 2), Dominic Fritz este decăzut din dreptul de a mai exercita o demnitate publică pe o perioadă de 3 ani de la data încetării mandatului. Această prevedere legală îl împiedică să candideze la următoarele alegeri locale sau parlamentare programate în acest interval.
Motivarea ÎCCJ și acuzațiile formulate de ANI
Litigiul a vizat semnarea unui act administrativ la începutul primului său mandat de primar (anul 2020). Faptele reținute în dosar se rezumă la următoarele elemente tehnice:
-
Edilul a aprobat un referat pentru modificarea unui Plan Urbanistic Zonal (PUZ) elaborat înainte de preluarea mandatului său.
-
PUZ-ul implica o firmă la care era asociat un arhitect.
-
Acel arhitect i-a acordat lui Dominic Fritz un împrumut personal de 25.000 de lei pentru finanțarea campaniei electorale din 2020.
-
Suma a fost restituită ulterior din fondurile decontate de Autoritatea Electorală Permanentă.
În decizia de respingere a recursului, Înalta Curte a validat raportul ANI. Magistrații au reținut că nu este necesar să fie dovedit un prejudiciu concret sau influențarea deciziei prin corupție. Potrivit ÎCCJ, este suficientă existența unui interes personal ori patrimonial susceptibil să afecteze imparțialitatea exercitării funcției publice atunci când alesul participă la emiterea actului administrativ.
Apărarea liderului USR: Plângere la CEDO și vot de încredere intern
În urma pronunțării sentinței, Dominic Fritz a precizat că sancțiunea are caracter strict administrativ, nefiind o condamnare penală, și a anunțat că va contesta decizia la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO).
Liderul USR a reclamat public modul de acțiune al Agenției Naționale de Integritate. Ca argument pentru a susține teza unui tratament inegal, acesta a invocat public cazurile premierului desemnat Adrian Veștea, care în calitate de primar ar fi aprobat construcții pe terenuri vândute de el însuși, și al părinților primarului Daniel Băluță, care au achiziționat apartamente într-un bloc aprobat de Consiliul Local la propunerea sa, situații pe care ANI nu le-a sancționat.
Pe plan intern, pentru a legitima menținerea sa în funcția de președinte al partidului în ciuda interdicției legale de a ocupa funcții publice, Fritz a anunțat că va cere un vot de încredere în cadrul Biroului Național al USR și, ulterior, la Congresul partidului programat în luna octombrie.
Poziționările liderilor politici privind situația USR
Situația juridică a președintelui USR a generat reacții directe la nivelul conducerii altor partide parlamentare cu privire la viitorul polului de centru-dreapta. Prim-vicepreședintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat într-o ședință internă a social-democraților, citat pe surse de presa centrală, că „Fritz nici nu realizează că a rămas fără partid”, susținând că deciziile în formațiune ar fi luate de facto de Ilie Bolojan.
O evaluare similară a fost făcută anterior de președintele UDMR, Kelemen Hunor. Acesta a afirmat într-un interviu că „Bolojan a luat USR-ul fără acte”, adăugând că în perspectiva ciclurilor electorale din anii următori, inclusiv prezidențialele din 2030, pe zona de centru-dreapta s-ar putea consolida un singur lider, referindu-se la actualul premier demis.
