Un membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), procurorul Claudiu Sandu, a publicat un mesaj virulent pe o rețea de socializare la adresa conducerii Curții de Apel București, acuzând că înlocuirea completului de judecată într-un dosar de amploare riscă să compromită definitiv tragerea la răspundere penală.
Potrivit informațiilor consemnate de G4Media, președinta Curții de Apel București, judecătoarea Liana Arsenie, a dispus schimbarea completului de judecată în dosarul în care primarul Sectorului 3, Robert Negoiță, este judecat pentru un prejudiciu estimat la peste 100 de milioane de euro. Ca urmare a acestei decizii, procesul, care s-a aflat în faza de judecată timp de patru ani, trebuie să fie reluat complet de la zero, o situație care generează riscul direct al intervenirii prescripției faptelor.
În mesajul său public, procurorul Claudiu Sandu aduce în discuție infracțiunea de favorizare a făptuitorului, reglementată de articolul 269 din Codul Penal. Acesta amintește că fapta este definită ca fiind „ajutorul dat unui făptuitor (persoana care a săvârșit o infracțiune) în scopul împiedicării sau îngreunării cercetărilor într-o cauză penală, tragerii la răspundere penală, executării unei pedepse sau măsuri privative de libertate”.
Magistratul atrage atenția asupra modului în care decizii administrative pot influența cursul justiției, ridicând o serie de interpelări directe referitoare la efectele concrete ale refuzului de prelungire a delegărilor: „Este împiedicată sau îngreunată tragerea la răspundere penală a unui infractor atunci când, după mai mulți ani de proces, observând că se apropie finalizarea cercetării judecătorești și este posibilă tragerea la răspundere penală a infractorului prin pronunțarea unei pedepse, organismul abilitat (CSM și conducerea instanței respective) refuză prelungirea delegării unui judecător în acea cauză și, în acest fel, cu știință, acceptă prescrierea faptelor și salvarea infractorului?”, se întreabă procurorul în luarea sa de poziție.
Totodată, magistratul CSM susține că instituțiile implicate în sistemul de justiție au datoria profesională indiscutabilă de a asigura finalizarea cauzelor importante într-un termen rezonabil, înainte ca răspunderea penală să se stingă. „Desigur că această obligație implică și obligația ca în aceste completuri de judecată să nu fie desemnați magistrați delegați și, mai ales, atunci când observi că magistratul își face treaba, să nu refuzi prelungirea delegării, mai ales când știi care vor fi efectele unei asemenea măsuri”, subliniază acesta.
În partea finală a luării de poziție, procurorul Claudiu Sandu lansează o comparație tranșantă cu practica judiciară din trecut și situația actuală din sistem: „În urmă cu 8-9 ani ar fi fost operate arestări într-o asemenea cauză. Astăzi ne uităm cum infractorii scapă, iar cei vinovați de asemenea catastrofe sunt promovați și apreciați.”
