Consiliul Superior al Magistraturii a publicat pe 28 octombrie 2026 indemnizațiile judecătorilor: un judecător stagiar încasează între 6.990 și 8.285 de lei net pe lună, iar unul de la curtea de apel între 16.309 și 20.346 de lei.
Cifrele apar la șase zile după ce Curtea Europeană a Drepturilor Omului a făcut publică respingerea, în unanimitate, a cererilor a cinci judecători și foști judecători români. Ei se plângeau că statul nu le-a plătit integral diferențele salariale câștigate în instanță. CSM spune că a publicat datele ca răspuns la dezbaterea publică stârnită de decizia de la Strasbourg.
Cât arată indemnizațiile judecătorilor, pe grade
Grilele din octombrie, cu sporurile incluse, arată indemnizația netă lunară în funcție de gradul profesional, vechime și gradație. Alături de fiecare interval am pus raportul față de câștigul salarial mediu net din august 2026, de 5.688 de lei:
- Judecător stagiar, de 1,23 până la 1,46 ori media netă: între 6.990 și 8.285 de lei
- Judecător cu grad de judecătorie, de 1,84 până la 2,84 ori media netă: între 10.486 și 16.157 de lei
- Judecător cu grad de tribunal, de 2,53 până la 3,16 ori media netă: între 14.390 și 17.948 de lei
- Judecător cu grad de curte de apel, de 2,87 până la 3,58 ori media netă: între 16.309 și 20.346 de lei
Media la care se raportează CSM vine de la Institutul Național de Statistică: 5.688 de lei net și 9.497 de lei brut în august 2026. În brut, Consiliul spune că un stagiar aflat la minimul grilei are 1,26 câștiguri salariale medii brute naționale, iar un judecător cu grad de judecătorie, tot la minim, 1,89.
La 26 octombrie, sistemul număra 4.544 de judecători, repartizați astfel:
- Judecătorii, aproximativ 46% din total: 2.076 de judecători
- Tribunale, aproximativ 33% din total: 1.503 judecători
- Curți de apel, aproximativ 21% din total: 965 de judecători
Unde se așază România față de media europeană
Pentru comparație, CSM invocă EU Justice Scoreboard 2026. Media aritmetică a celor 27 de valori publicate pentru statele Uniunii este de aproximativ 2,13 câștiguri salariale medii brute naționale, iar România se află sub acest indicator. Consiliul amintește și o analiză din iulie 2025, despre salariile de la începutul carierei: România era pe locul 20 din 27 de state la venitul brut și pe locul 22 la cel net.
Comunicatul are și un avertisment. CSM atrage atenția asupra riscului unei „transferări deliberate a divergențelor politice interne în fața jurisdicțiilor internaționale” și a unei „prezentări distorsionate a realităților naționale”, care ar putea aduce câștiguri interne pe termen scurt, cu prețul credibilității instituționale.
Ce a decis Curtea de la Strasbourg în cauza Pușcașu și alții
Decizia în cauza Pușcașu și alții împotriva României a fost adoptată de o cameră de șapte judecători pe 13 octombrie și publicată pe 22 octombrie. Reclamanții, cinci judecători și foști judecători, invocau dreptul la un proces echitabil și protecția proprietății. Ei cereau executarea integrală a unor hotărâri prin care instanțele românești le recunoscuseră diferențe salariale, iar sumele pretinse au mers de la 30.000 de euro la aproape 572.000 de euro.
Procesele au început între 2006 și 2009, când magistrații au contestat diferențele de salarizare față de alte categorii de magistrați și de funcționari. Statul a plătit sumele în rate anuale între 2008 și 2015, apoi plățile au fost eșalonate sau amânate de mai multe ori. O ordonanță de urgență din 2025 a mutat în 2026 sumele scadente în 2025.
Curtea a declarat cererile inadmisibile, ca vădit nefondate, iar decizia este definitivă. Judecătorii europeni au reținut că neexecutarea integrală nu a afectat esența dreptului reclamanților de a obține executarea hotărârilor, că măsurile au fost previzibile și au făcut parte dintr-un program de austeritate și că veniturile lunare ale reclamanților erau mult peste salariul și pensia medii din România.
Disputa din țară rămâne la instanțele românești
Decizia europeană privește cinci reclamanți și Convenția europeană. Litigiul dintre Înalta Curte de Casație și Justiție și Guvern are alt obiect și se judecă la instanțele din țară. Înalta Curte a câștigat în primă instanță procesul prin care cere plata unor diferențe salariale stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești. Pe 5 mai, instanța de apel din București a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să plătească, inclusiv printr-o rectificare bugetară, în zece zile de la rămânerea definitivă a hotărârii, sub sancțiunea unor penalități de 1% pe zi, adică 48 de milioane de lei pe zi.
Ilie Bolojan a sesizat Curtea Constituțională în iulie, susținând că instanța s-a substituit puterii executive și legislative în materie bugetară. Pe 7 octombrie, CCR a decis că nu există un conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Înalta Curte. Restanțele de 4,8 miliarde de lei rămân astfel între cele două instituții, în fața instanțelor.
Textul deciziei europene și comunicatul de presă al Curții pot fi citite pe pagina oficială a cauzei Pușcașu și alții împotriva României.
Pe grila publicată de CSM, între începutul și vârful carierei de judecător stau 13.356 de lei net pe lună: de la 6.990 la 20.346.
